Legislaţia silvică s-a modificat în folosul infractorilor, iar cea care-i priveşte pe poliţişti a rămas doar la nivel declarativ, în privinţa patrulelor de cel puţin patru agenţi. În aceste condiții, încă un poliţist a fost bătut, în judeţul Sibiu, marţi seara. De această dată, hoţii de lemne au fost cei care l-au agresat pe omul legii, după ce agentul a încercat să oprească o maşină încărcată cu o cantitate mare de copaci tăiaţi ilegal.
După ce un poliţist a fost ucis în Gara Burdujeni, din judeţul Suceava, în urmă cu o lună, premierul Mihai Tudose a cerut patrule de cel puţin patru persoane. Măsura a rămas doar la nivelul declaraţiilor de la conducerea MAI, pentru că în teren este totul ca înainte. Poliţistul care a fost agresat marţi seara, la Slimnic, în judeţul Sibiu, era singur în post, dar a îndrăznit să încerce să oprească hoţii de lemne, riscându-şi viaţa. „Poliţistul era singur în acel moment pentru că în acel post sunt trei poliţişti, unul este în concediu, iar ceilalţi doi împart programul de 24 de ore. El a avut informaţia că se taie ilegal lemn, a ieşit din postul de poliţie şi a încercat să oprească maşina care transporta lemnul, dar şoferul nu a oprit, a mers până la casa pădurarului, poliţistul l-a urmărit, iar acolo a fost agresat de cei doi. I-au rupt hainele, iar pistolul i-a căzut, în timpul altercaţiei. Cu toate acestea, poliţistul nu s-a pierdut cu firea, i-a urmărit în continuare şi a cerut întăriri”, a explicat, pentru Jurnalul Naţional, Dumitru Coarnă, preşedintele SNPPC. Cei doi agresori sunt acum reţinuţi şi urmează să fie arestaţi preventiv pentru ultraj, dar se face, în paralel, şi ancheta pentru furtul de material lemnos.
Legislaţia, negociată tocmai de exploatatorii pădurilor
Pe lângă pericolul la care se expun acum, dacă vor să-i oprească pe hoţii de lemn, poli-ţiştii mai au probleme create şi de modificarea legislaţiei contra-venţiilor silvice, făcută astfel încât să îngreuneze foarte mult munca forţelor de ordine. „După ce a intrat în dezbatere parla-mentară Legea 171, a contraven-ţiilor silvice, s-au dezincriminat anumite fapte sau li s-a schimbat încadrarea juridică. Dacă înainte scria clar că depozitarea în afara depozitelor se sancţionează cu amendă şi confiscare, acum nu se mai poate face acest lucru, pentru că avem o altă interpretare a textului de lege, mai ales în instanţa de judecată. Doar în interiorul depozitului poţi avea un control strict al cantităţii de material lemnos, iar prin modificarea adusă legii, noi nu mai avem această posibilitate decontrol, iar riscul este să ne trezim cu decizii judecătoreşti în favoarea celor pe care noi îi prindem cu lemnul furat, apoi tot noi să fim traşi la răspundere şi chiar să plătim din buzunar ceea ce se va considera paguba adusă celui care taie ilegal copacii. Tot materialul lemnos din afara depozitelor poate fi tăiat ilegal, dar nu se mai poate verifica provenienţa lui. Nu numai că noi facem o muncă în plus, pentru a demonstra că lemnul nu are acte de provenienţă, dar şi judecătorul poate să decidă, ulterior, că fapta nu mai există, din moment ce nu mai este specificată clar în textul de lege. Mai mult, acum poate merge oricine din ţară, să vândă lemne de foc fără acte şi fără să poată fi sancţionat”, a explicat, pentru Jurnalul Naţional, un poliţist implicat în prinderea hoţilor de lemn.
Aplicarea legii pe banii angajatului MAI
Schimbările legislative făcute în favoarea celor care taie ilegal pădurile României au intrat în vigoare anul acesta, la 13 iunie. Art 35 din legea 171 aduce câteva surprize. Mai întâi se specifică faptul că lemnul fără provenienţă legală se confiscă, apoi se spune că trebuie predat Ocolului Silvic, ceea ce exista şi înainte, dar aici a mai intervenit o schimbare: după ce este predat de poliţişti, Ocolul trebuie să-l doneze, în termen de şapte zile. Donaţiile se fac pentru şcoli, grădiniţe, cămine etc. Doar că s-a uitat să se precizeze cum reuuşeşte poliţistul să îndeplinească măsurile legale care necesită costuri. “Ca să-ți dai seama ce confişti, trebie să măsori marfa respectivă. Asta înseamnă că se fac măsurătorile materialului lemnos, adică se descarcă, se cubează, ceea ce generează costuri. Până acum se confisca lemnul, iar toate cheltuie-lile erau deduse din comercializarea materialului lemnos. Acum ni se cere să facem toate aceste lucruri, dar nu spune nimeni cine plăteşte. Mai este o capcană în lege: doar în situaţia în care materialul lemnos nu este acceptat la donaţie se va valorifica. Problema este că nu măsoară nimeni gratis şi noi înţelegem că va trebui să scoatem banii din buzunarul propriu, ca să aplicăm legea”, mai spune poliţistul.
OUG 51 din 2016, care a stopat furtul de lemn imediat după intrarea în vigoare, pe o perioadă de circa opt luni, a ajuns la Comisia pentru Agricultură, la începutul acestui an, fiind aspru criticată, inclusiv de Istrate Şteţco, fost inspector-șef al ITRSV Cluj-Napoca, la momentul începerii dezbaterilor, devenit ulterior secretar de stat în Ministerul Apelor şi Pădurilor
Cheresteaua scumpă se pune pe foc
Legea contravenţiilor silvice, aşa cum a fost modificată anul acesta, trimite, practic, lemnul confiscat, indiferent cât de scump este, la şcoli, grădiniţe, creşe şi alte instituţii, care nu pot decât să-l pună pe foc. Dar poate fi o cherestea fosrte scumpă sau chiar lemn de esenţă rară. Tot legea spune că unităţile către care se propune donaţia pot refuza să primească lemnul, şi abia atunci se încep demersurile pentru comercializarea materialului lemnos confiscat, însă nimeni nu garantează că donaţia va fi refuzată. În acest fel, statul nu-şi poate recupera sume foarte mari de bani, din comercializarea materialului lemnos, tocmai pentru că în Comisia pentru Agricultură din Senat, atunci când au fost aduse argumente pentru dezincriminarea unor contravenţii stabilite prin OUG 51 din 2016, s-a comentat despre toate situaţiile ca şi cum ar fi fost în discuţie exclusiv lemnul de foc, adică cel mai ieftin lemn. Atunci s-au adus argumente în favoarea modificărilor legislative pornind de la nevoia de lemn de foc pentru populaţie, scumpirea acestui combustibil din cauza înăspririi legislaţiei, amendarea aberantă şi abuzivă a unor oameni care au fost prinşi cu o sacoşă de vreascuri, confiscarea unei biciclete sau depozitarea unui metru cub de lemn în afara unui spaţiu special amenajat, de către un amărât care a rămas fără posibilităţi de încălzire în 2016, doar pentru că nu cunoştea legea.