Jurnalul.ro Timp liber Limba română: Ce înseamnă cuvântul „amalgam”?

Limba română: Ce înseamnă cuvântul „amalgam”?

de Andreea Tiron    |   

În viața de zi cu zi, folosim adesea expresia „un amalgam de lucruri” atunci când vrem să descriem o combinație haotică sau un amestec de elemente diferite. Dar ce înseamnă, de fapt, cuvântul amalgam și de unde provine?

Definiția cuvântului „amalgam” din DEX

Conform DEX (Dicționarul explicativ al limbii române):

  • Amalgám (substantiv, neutru) are următoarele sensuri:

  1. Amestec de lucruri eterogene, fără unitate – de exemplu: „un amalgam de idei fără legătură între ele”.

  2. (Chimie) – aliaj al mercurului cu alte metale.

  3. (Stomatologie) – aliaj de mercur cu argint, folosit în trecut pentru plombarea dinților.

Plural: amalgamuri.

Originea cuvântului

Termenul provine din limba franceză – amalgam(e) – și, mai departe, din greacă (malagma = cataplasm, amestec moale). Sensul a fost preluat și adaptat în română cu ambele înțelesuri: științific și figurativ.

Cum se folosește cuvântul „amalgam”

  • În limbaj curent: „Discursul lui era un amalgam de fraze fără sens.”

  • În cultură/literatură: „Orașul este un amalgam de culturi, tradiții și influențe.”

  • În știință: „Amalgamul de mercur și argint a fost utilizat mult timp în stomatologie.”

Cuvântul „amalgam” desemnează fie un amestec lipsit de unitate, folosit frecvent în exprimarea figurativă, fie un aliaj cu mercur, utilizat mai ales în chimie și stomatologie. Este un termen versatil, cu aplicabilitate atât în limbajul comun, cât și în cel științific.

Subiecte în articol: limba română
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri