România se pregătește să înăsprească legislația antidrog, printr-un proiect de lege care introduce nu mai puțin de 16 substanțe noi pe lista drogurilor interzise sau strict controlate. Potrivit documentului pus în dezbatere pe site-ul Ministerului de Interne, unele dintre noile droguri sunt extrem de puternice, cu efecte devastatoare asupra sănătății și deja asociate cu zeci de decese la nivel european.
Proiectul legislativ inițiat de Ministerul de Interne și pus zilele trecute în transparență decizională pe site-ul instituției are ca obiectiv principal alinierea României la legislația europeană și internațională și aduce modificări importante atât în ceea ce privește substanțele psihoactive vizate, cât și procedurile de gestionare a acestora.
„Proiectul de act normativ constituie o inițiativă a Ministerului Afacerilor Interne, în scopul transpunerii Directivei delegate (UE) 2025/2062 […] în ceea ce privește includerea unor substanțe psihoactive noi în definiția termenului «drog»”, precum și pentru punerea în aplicare a mai multor Decizii ale Comisiei Națiunilor Unite pentru Stupefiante, potrivit expunerii de motive.
Practic, Uniunea Europeană și organismele internaționale au identificat noi substanțe periculoase, iar România trebuie să le includă rapid în legislație pentru a le putea combate, termenul de transpunere fiind data de 12 iulie 2026.
Astfel, proiectul prevede completarea listelor oficiale din Legea 143/2000 cu 16 substanțe noi, care vor fi împărțite, în funcție de risc, în cele trei categorii existente.
Jumătate dintre acestea sunt incluse direct în categoria drogurilor de mare risc (MDMB-FUBINACA, ADB-4en-PINACA, MDMB-PINACA, 5F-MDMB-PINACA, 4-BMC, NEP, Isotonitazepyne și N-desethylisotonitazene) și câte patru substanțe intră în categoriile: droguri de risc (Protonitazepyne, ) și substanțe psihoactive mai puțin periculoase, dar monitorizate.
Opioide extrem de puternice
Printre cele mai îngrijorătoare sunt substanțele din familia nitazenelor, opioide sintetice extrem de periculoase, mai ales în cazul unor supradoze, fiind mult mai puternice decât fentanilul sau morfina.
Aceste substanțe au fost dezvoltate inițial în anii 1950 ca analgezice, însă nu au fost niciodată aprobate pentru uz medical din cauza riscului ridicat de dependență și deprimare respiratorie.
Spre exemplu, substanța N-pyrrolidino protonitazene (sau Protonitazepyne) are un potențial psihoactiv „de 3-70 ori mai mare decât al fentanilului și de 300 de ori mai mare decât cel al morfinei” și este disponibilă în Uniunea Europeană cel puțin din anul 2023. Potrivit reprezentanților MAI, această substanță a fost detectată în 10 state membre UE și se află deja sub controlul național a 6 state membre.
Un alt exemplu este cel al substanței N-pyrrolidino isotonitazene (sau Isotonitazepyne), care ar avea „un potențial psihoactiv de 90 ori mai mare decât al fentanilului și de 1.100 de ori mai mare decât cel al morfinei”. Substanța aceasta a fost detectată în 9 state membre și se află deja sub control național în două state membre.
Potrivit MAI, cel puțin 3 decese și o intoxicație acută au fost atribuite acestei substanțe, care intră direct în categoria drogurilor de mare risc. Practic, doze extrem de mici pot deveni letale, iar aceste cifre explică de ce autoritățile vor să le interzică.
Canabinoizi sintetici mult mai puternici decât canabisul
O altă categorie vizată este cea a canabinoizilor sintetici, precum MDMB-FUBINACA sau 5F-MDMB-PINACA.
Aceste substanțe „au o afinitate foarte mare pentru receptorii cerebrali, fiind de cel puțin 10 ori mai potente decât THC”, principala substanță psihoactivă din canabis și au fost detectate deja în probele realizate din capturile de droguri din România.
Doar în cazul celei de-a doua substanțe amintite mai sus, spre exemplu, reprezentanții MAI precizează că „au fost raportate 35 de cazuri de intoxicație acută și 28 de decese la nivel european”.
Variantele inhalate ale canabinozilor pot produce efecte și mai grave: „dacă sunt administrate prin vapare, generează un gaz toxic care poate induce colapsul pulmonar”, se arată în expunerea de motive.
Droguri „de petrecere” cu efect de stop cardiac
Printre substanțele introduse pe lista drogurilor de mare risc se numără și catinone sintetice, folosite frecvent în cluburi. Aceste substanțe funcționează similar cu amfetaminele, cocaina sau MDMA (Ecstasy), crescând semnificativ nivelul de dopamină, noradrenalină și serotonină din creier. Efectele includ stimulare intensă, energie crescută și euforie, dar sunt considerate foarte periculoase, deoarece pot provoca intoxicații severe și stop cardiac.
NEP și alte catinone noi (cum ar fi 3-CMC, 2-MMC) sunt adesea vândute sub formă de pudră, pastile sau amestecate în tablete de ecstasy, de multe ori fără ca utilizatorii să știe ce consumă.
„NEP este disponibilă în Uniune cel puțin din 2013 și a fost detectată în 25 de state membre. Șase state membre au raportat un total de 63 de decese cu expunere confirmată la NEP”, se arată în expunerea de motive.
Noi reguli pentru distrugerea și folosirea drogurilor confiscate
Proiectul legislativ nu vizează doar completarea listelor cu substanțe periculoase, ci și modul în care acestea sunt gestionate.
Una dintre schimbările-cheie: drogurile confiscate pot fi folosite înainte de finalizarea proceselor penale, pentru cercetare sau antrenamentul câinilor antidrog.
„Modul şi condiţiile în care anumite cantităţi de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive sunt exceptate de la distrugere pentru a fi folosite în scop didactic şi de cercetare ştiinţifică sau în care pot fi remise instituţiilor care deţin câini şi alte animale de depistare a drogurilor, pentru pregătirea şi menţinerea antrenamentului acestora, se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne, al ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei şi cercetării”, prevede proiectul de lege.
De asemenea, anumite cantități din aceste substanțe vor putea fi folosite „anterior pronunțării unei hotărâri judecătorești definitive”, cu condiția ridicării de contraprobe înainte de folosire.
În prezent, instituțiile medico-legale fac determinări instrumentale ale substanțelor psihoactive uzuale pe probe de sânge și urină recoltate de la conducători auto, persoane decedate sau în alte situații relevante, însă tehnicile utilizate presupun folosirea de materiale de referință echivalente substanțelor ce urmează a fi determinate în probele biologice.
„Deși unele instituții medico-legale au achiziționat de la firme de specialitate standarde de substanțe noi, lista de standarde disponibile este limitată și nu poate ține pasul cu tendințele de consum din România, care se modifică frecvent.
Prin urmare, pentru extinderea screening-ului toxicologic este utilă primirea unor eșantioane din astfel de substanțe, provenite din cele ridicate în vederea confiscării de către structurile Ministerului Afacerilor Interne și, având în vedere frecvența cu care se schimbă tendințele de consum, este necesară primirea unor astfel de substanțe cu celeritate, anterior soluționării definitive a unei cauze penale, astfel încât să se evite situația în care testele rapide să reacționeze pozitiv la o substanță, însă rezultatul să nu poată fi confirmat în testele de laborator”, explică reprezentanții MAI.
De asemenea, se introduce obligația de păstrare a contraprobelor timp de 10 ani, iar distrugerea drogurilor se va face în prezența unei comisii extinse, cu mai mulți specialiști.