Strategie de campanie sau teamă a actualului președinte de a apărea într-o confruntare directă cu candidatul PSD? În mandatul său la Cotroceni, Klaus Iohannis nu s-a confruntat niciodată cu întrebări care să-l pună în dificultate, iar atunci când, accidental, s-a întâmplat să fie stânjenit de anumite teme, a preferat să nu le comenteze. Însă principalii piloni pe care și-a clădit mandatul de președinte - pe care se sprijină și candidatura din anul 2019 - sunt lupta împotriva corupției, „penalii” și relația cu Occidentul. La fel ca și candidatul USR, însă în lupta sa cu „penalii” Klaus Iohannis are de răspuns la mai multe întrebări care vizează exact calitatea sa de protagonist în cauze penale. În cazul său, lucrurile merg și mai departe, deoarece întâmplarea face ca unul dintre procurorii care i-au clasat multe astfel de dosare să fi fost numit chiar de Iohannis în cea mai înaltă funcție în Parchete.
Dorite de toată lumea, dezbaterile dintre Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă nu au prea multe șanse să fie organizate. Pentru că actualul președinte refuză să se confrunte cu contracandidatul său din turul al doilea al alegerilor prezidențiale. În aceste condiții, „Jurnalul” a realizat o confruntare imaginară, cu întrebări-cheie pentru actualul președinte, pe temele cele mai fierbinți ale mandatului său la Palatul Cotroceni.
Cum poate un politician de rang înalt, care a fost vizat de zeci de dosare penale, atât ca persoană fizică, dar și ca persoană juridică, să-și construiască mesajul politic și electoral pe lupta cu „penalii”?
O întrebare la care candidatul PNL la Președinție nu răspunde de cinci ani. Conform unul raport al Inspecției Judiciare, dat publicității la sfârșitul anului trecut, Klaus Iohannis a fost vizat în nu mai puțin de 27 dosare penale, instrumentate de Parchetul Curții de Apel Alba Iulia, de Parchetul Judecătoriei Sibiu, de Parchetul General, de DIICOT și chiar de DNA. Majoritatea au legătură cu activitatea de primar al municipiului Sibiu, iar altele au legătură cu modul în care a dobândit, împreună cu familia sa, cele șase imobile, din care unul a fost confiscat, prin hotărâre judecătorească, deoarece s-a dovedit faptul că a fost dobândit prin utilizarea unor acte false. Cele mai multe dosare (17 la număr) au ajuns să fie instrumentate, în diferite etape, la Parchetul Curții de Apel Alba Iulia, pe vremea când această unitate de Parchet era condusă de protejatul lui Klaus Iohannis, Augustin Lazăr. În calitate de președinte al României, Iohannis și-a cadorisit anchetatorii cu decrete prezidențiale de pensionare, unele semnate chiar în ziua de Revelion, în timp ce se afla în vacanță în Statele Unite ale Americii. Un dosar distinct, disjuns și ajuns pe masa procurorilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, o vizează chiar și pe soția lui Klaus Iohannis, Carmen Iohannis, în care nu s-a efectuat niciun act de urmărire penală cât timp la conducerea acestui Parchet s-a aflat Augustin Lazăr.
Este normal ca un președinte să îl numească procuror general chiar pe cel care i-a închis dosarele penale?
Justiția și independența procurorilor au făcut parte din discursul cvasiunanim al lui Klaus Iohannis în primul său mandat la Cotroceni. Este de notorietate faptul că Augustin Lazăr, devenit procuror general al României, la propunerea primului „Guvern al lui”, în 2016, a condus Parchetul Alba Iulia, care a închis multe din dosarele penale care îl vizau pe Klaus Iohannis. De asemenea, conform Raportului întocmit de fostul ministru al Justiției Tudorel Toader, care a cerut revocarea din funcție a lui Lazăr, acesta din urmă a inserat în dosarul de candidat ajuns pe masa lui Iohannis o ordonanță de clasare a unui dosar care îl privea pe Iohannis.
Augustin Lazăr a fost menținut în funcția de procuror general al României, cu toate că, potrivit unei decizii a Curții Constituționale, președintele era obligat să semneze decretul de revocare de îndată. Iar menținerea lui Lazăr la Parchetul General a fost făcută în ciuda scandalului din presă care a dezvăluit că Augustin Lazăr a condus, în anii ’80, comisia de liberări condiționate de la Penitenciarul Aiud, respingând, din această calitate, eliberarea unor disidenți anticomuniști și anticeaușiști. Sub conducerea lui Augustin Lazăr la Parchetul General, Secția de Urmărire Penală instrumenta un dosar care o privea pe soția lui Klaus Iohannis, iar procuror de caz era chiar un magistrat pentru numirea căruia Klaus Iohannis a semnat un decret prezidențial.
În discursul dumneavoastră de șef al statului, ați afirmat că întotdeauna ați vegheat la respectarea Constituției și că dumneavoastră respectați „cu vârf și îndesat” Constituția. Cum se împacă aceste afirmații cu faptul că ați încăcat Constituția în mai multe rânduri?
Klaus Iohannis a jurat să respecte Constituția și legile țării, însă, în ultimii trei ani, a încălcat în mod repetat atât Legea Fundamentală, cât și deciziile obligatorii ale Curții Constituționale. De asemenea, președintele a generat mai multe conflicte juridice de natură constituțională cu Guvernul și cu Parlamentul.
Exemplele cele mai elocvente, în acest sens, sunt acela al refuzului de a o revoca din funcție pe Laura Kovesi, CCR fiind nevoită să-i spună că trebuie să semneze de îndată decretul. A făcut-o după câteva săptămâni. Același lucru s-a întâmplat și în legătură cu cererea de revocare a lui Augustin Lazăr, al cărui decret de revocare nu l-a semnat niciodată. A preferat să-l scoată la pensie, cu o indemnizație de 30.000 de lei pe lună.
Președintele a refuzat, în decembrie 2016, să numească în funcție prim-ministrul decis de majoritatea parlamentară, fără să justifice niciodată acest refuz. De asemenea, a refuzat să numească în funcția de procuror-șef al DNA persoana propusă de ministrul Justiției, tot fără a justifica, din punct de vedere legal, acest refuz. A încălcat o decizie a CCR care îl obliga să revoce din funcție unii miniștri, la cererea prim-ministrului, și să numească miniștri interimari. A respins numirea unor membri ai Guvernului, fără să motiveze legal de ce anume a făcut acest lucru.
Însă președintele României a activat ca un adevărat lider de partid, participând la reuniunile cu caracter politic ale PNL. A instigat la proteste de stradă împotriva Executivului și a declarat, public, în mai multe rânduri, că este adversarul PSD. Cu care se luptă și în „capul căruia s-a urcat”.
Ați candidat, în 2014, pentru Palatul Cotroceni, anunțând că aveți un Proiect de Țară. Proiectul „România educată”. Care sunt rezultatele acestui proiect, după cinci ani de mandat?
Anunțat, în 2014, ca principala prioritate a mandatului lui Klaus Iohannis, proiectul „România educată” s-a concretizat într-o serie de simpozioane și sidrofii. Și cam atât. Împărțit pe două etape, proiectul, lansat abia în anul 2016, s-a rezumat la dezbateri. Una online, timp de patru luni, opt dezbateri regionale și 35 de evenimente care s-au încheiat în 2017.
A doua etapă a vizat consultări pe șapte teme generale, axate pe „cariera didactică”, „Echitatea sistemului educațional”, „Profesonalizarea managementului educațional”, „Un învățământ profesional și tehnic de calitate”, „Autonomie, calitate și internaționalizare în învățământul superior”, „Educație timpurie accesibilă tuturor” și „Evaluarea elevilor și studenților”. Draftul a fost criticat de mai mulți specialiști în domeniu, însă și această a doua etapă s-a derulat prin întâlniri festive care s-au încheiat anul trecut.
Rolul președintelui României este de a coordona politica externă. Cum vă explicați că în raport cu Statele Unite ale Americii, rezultatele dumneavoastră au fost că, recent, v-ați întors de la Washington cu o șapcă, iar polonezii, cu ridicarea vizelor?
În lipsa unui răspuns al președintelui pe această temă, putem apela la expertiza unui specialist în analize de politică externă. Jurnalistul Bogdan Chireac amintea, la scurt timp după vizita lui Klaus Iohannis în Statele Unite, că polonezii au aflat chiar de la Donald Trump că nu mai au nevoie de vize. „Se întreabă lumea mereu ce au ei (polonezii – n.red.) și nu avem noi? Păi, acolo s-a crăpat comunismul. În Polonia. Acolo s-a ridicat o țară. Nu ați văzut parlamentari polonezi să voteze împotriva Poloniei în Parlamentul European. În plus, au o stimă de sine, pe care noi nu o avem. (…) Președintele României s-a dus, pe 20 august, în America, și a venit cu o șapcă. Polonia a știut ce să ceară. Când ați văzut un oficial român să ceară ceva Statelor Unite? Ca să primești vizele din partea SUA, trebuie mai întâi să le ceri, dar să le ceri pe un ton apăsat. Când ți-ai luat șapcă și ai plecat… sănătate, bucurie, pace!”.
A răspuns la o singură întrebare: De ce l-ar mai vota lumea pentru al doilea mandat?
Având în vedere absența candidatului PNL de la dezbaterile cu contracandidatul său de la PSD, opinia publică nu poate afla răspunsul la întrebări esențiale legate de acest scrutin decât apelând la arhiva presei. Iar întrebarea fundamentală i-a fost adresată lui Klaus Iohannis, la începutul acestui an, în cadrul dezbaterii organizate de One World România: „De ce v-ar mai vota oamenii pentru un al doilea mandat”. Răspunsul lui Klaus Iohannis a fost mai mult decât elocvent: “De ce să mă voteze? Cred că sunt câteva argumente rezonabile. Valorile mele de bază sunt OK”.
Ultima oră
Klaus Iohannis urma, la închiderea ediției, să susțină prima conferință de presă din mandatul său de președinte al României. Nu la Palatul Controceni, ci la sediul central al PNL. Conform informațiilor de ultimă oră, Iohannis urma să răspundă la câte două întrebări puse de fiecare jurnalist prezent la acest eveniment.