Mihai Gâdea a prezentat, duminică seară, la Antena 3, un document transmis, în octombrie 2012, Guvernului Ponta 1 de către Comisia Europeană, în care se cerea rezultate în legătură cu nouă persoane anchetate pentru „infracțiuni de mare corupție”. Toate aceste nouă persoane au fost, la scurt timp, executate. Mai întâi de către organele de parchet, în special DNA, pentru ca, ulterior, completele de execuție din justiție să pronunțe condamnări. 241 de ani și 4 luni de închisoare este totalul sentințelor din aceste dosare. Din care 44 de ani și șase luni îi vizează doar pe cei ale căror nume s-au aflat pe „lista neagră” de la Bruxelles, restul fiind „premiile” încasate de cele 44 de victime colaterale condamnate alături de țintele principale.
Documentul dezvăluit în cadrul emisiunii „Sinteza zilei”, de la Antena 3, poartă antetul Comisiei Europene și a fost transmis chiar de la Secretariatul General al acestei instituții. Destinatarul – Guvernul României în funcție la data de 10 octombrie 2012, chiar înainte de organizarea alegerilor parlamentare. Întâmplător sau nu, premier în exercițiu la acel moment era chiar Victor Ponta. Întins pe patru pagini, documentul în cauză reprezintă o serie de 21 de puncte care fac referire la cerințele Comisiei Europene în legătură cu Mecanismul de Cooperare și Verificare pe Justiție (MCV). Ei bine, la punctul 20, expeditorul cere Guvernului României, nici mai mult, nici mai puțin, decât să transmită „o scurtă descriere a situației curente și să se stabilească pașii următori pentru cazurile de înaltă corupție din dosarele care îi vizează pe: Gheorghe Copos (trei cazuri), Adrian Năstase, Șerban Alexandru Brădișteanu, Ion Dumitru, Decebal Traian Remeș, Dan Voiculescu, George Becali, Cătălin Voicu, Tudor Alexandru Chiuariu”.
Ordinul îndeplinit întocmai și la timp
Ce a făcut Guvernul României cu aceste cerinţe și, mai ales, cu această listă, nu este clar. Dar este cert că absolut toate acele persoane au fost executate, imediat, de către „statul de drept”. „Jurnalul” a centralizat situațiile judiciare ale celor nouă persoane existente pe lista Comisiei Europene. Astfel, Gerge Copos, fost parlamentar, a fost condamnat definitiv la 25 august 2014, de Înalta Curte de Casație și Justiție, la patru ani închisoare cu executare, în dosarul „Loteria 1”. Al doilea dosar în care Copos a fost condamnat este celebra cauză a „Transferurilor din fotbal”, în care a primit 3 ani și opt luni de închisoare. În primul dosar au existat alte patru persoane, din care trei au primit pedepse de câte 4 ani de închisoare, iar în al doilea au fost condamnate alte șapte persoane, care au primit, în total, 45 de ani și 6 luni de închisoare. Dosarele lui Copos cumulează condamnări de 53 de ani și 4 luni de puşcărie.
Fost prim-ministru, condamnat cu executare în două dosare
Ținta predilectă a regimului Băsescu și a Monicăi Macovei, fostul prim-ministru Adrian Năstase, aflat pe lista Comisiei Europene, a fost condamnat, chiar înainte de emiterea acestui document, la 2 ani de închisoare cu executare în dosarul „Trofeul Calității”. Sentința a fost pronunțată de Completul de 5 Judecători de la Înalta Curte de Casație în 20 iunie 2012. Ulterior, însă, după ce Năstase s-a eliberat din penitenciar, aceeași instanță l-a mai condamnat la 4 ani de închisoare cu executare, în dosarul „Zambaccian”, fiind din nou încarcerat. Cele două dosare ale lui Adrian Năstase cumulează alte șase victime colaterale, printre care și soția sa, Dana Năstase, condamnată la 3 ani cu suspendare. În total, aceste victime colaterale au primit condamnări de 28 de ani de pușcărie, pe lângă cei 6 ani încasați de ținta principală.
De remarcat este că „ținta” Năstase a făcut și alte victime. În 26 iunie 2012, la presiunile Monicăi Macovei, DNA a deschis dosar penal pentru favorizarea infractorului pe numele medicilor Șerban Alexandru Brădișteanu, Rasu Alexandru Macovei și Sonia Bragadireanu Petrică, dar și pe numele poliţiștilor Gheorghe Dumitru, Costea Nicolae și Apostol Mario, însărcinați cu ridicarea de acasă a lui Năstase, în seara zilei primei condamnări. În final, doar medicul Alexandru Brădișteanu a primit o condamnare în martie 2015, de un an de închisoare cu suspendare.
Pe rând, numele de pe listă au picat precum popicele
Al treilea nume de pe lista de la Bruxelles este cel al fostului deputat PSD Ion Dumitru, trimis în judecată în dosarul „Romsilva”. În 7 iunie 2013, acesta a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare.
Dosarul, care vizează achiziția de către RNP a unui buldozer, a mai făcut două victime colaterale, condamnate definitiv în total la șase ani închisoare cu suspendare. Un alt nume sonor de pe aceeași listă este cel al fostului ministru al Agriculturii, Decebal Traian Remeș, care, la scurt timp după remiterea documentului, la 25 februarie 2013, a fost condamnat la trei ani închisoare cu executare în dosarul „Caltaboșul”. Alături de el, a mai primit aceeași pedeapsă și un alt fost ministru al Agriculturii, Ioan Avram Mureșan. Afaceristul Gheorghe Ciorbă a fost condamnat la 1 an și 6 luni cu suspendare. În total, cauza Remeș cumulează 7 ani și 6 luni de pușcărie.
Execuțiile din dosarul ICA, unde ținta directă a fost profesorul Dan Voiculescu (aflat pe aceeași listă de la Bruxelles), au fost finalizate de celebra judecătoare Camelia Bogdan în data de 8 august 2014. Pe lângă cei zece ani de închisoare pentru Voiculescu, Curtea de Apel București a mai trimis în spatele gratiilor alte zece victime colaterale, printre care se numără și profesorul Gheorghe Mencinicopschi, acestea din urmă primind 40 de ani de închisoare cu executare și 18 ani de închisoare cu suspendare. În total, cerința MCV în ceea ce-l privește pe Dan Voiculescu s-a executat prin pronunțarea unor condamnări care cumulează 68 de ani de închisoare.
Cu ținta pe spate
Fostul senator PSD Cătălin Voicu, omul care trebuia să se ocupe de contestarea în instanță a rezultatului votului la alegerile prezidențiale din anul 2009, se află, la rândul său, pe această listă neagră. La scurt timp de la transmiterea ei, în 22 aprilie 2013, Cătălin Voicu a fost condamnat definitiv la 7 ani de închisoare cu executare, într-un dosar în care au mai primit condamnări de câte patru ani cu executare afaceriștii Marius Locic și Costel Cășuneanu. Fostul judecător ÎCCJ Florin Costiniu a primit, în același dosar, patru ani de închisoare cu suspendare. Anul tecut, Cătălin Voicu a mai primit o condamnare de 5 ani de închisoare cu executare într-un dosar disjuns din primul. În total, în dosarele lui Voicu au fost pronunțate condamnări de 24 de ani de pușcărie.
Lista Comisiei Europene, din 2012, se încheie cu numele fostului ministru al Justiţiei Tudor Chiuariu. Pe 22 ianuarie 2014, acesta a fost condamnat definitiv la trei ani și 6 luni închisoare cu suspendare, în dosarul „Poșta Română”. Alături de el, a mai fost condamnat și fostul ministru al Comunicațiilor, Zsolt Nagy, care a primit patru ani cu suspendare. În total, dosarul „Chiuariu” cumulează condamnări de 7 ani și șase luni de închisoare.
68 de ani de închisoare cumulează dosarul ICA, cu ținta principală Dan Voiculescu și 10 victime colaterale. Urmează dosarele lui George Copos, cu 53 de ani de închisoare.
Becali, condamnat în cascadă. De trei ori în nici o jumătate de an
Comisia Europeană nu l-a uitat nici pe omul de afaceri Gigi Becali. Aflat pe aceeași listă, acesta a fost condamnat, în 2013, nu într-unul, ci în trei dosare. Sentinţele au venit în cascadă. Astfel, în 11 februarie 2013, Înalta Curte de Casație și Justiţie l-a condamnat la trei ani închisoare cu suspendare în dosarul sechestrării hoților mașinii sale. Patru bodyguarzi ai lui Becali au primit câte trei ani de pușcărie în același dosar. Pe 20 mai 2013, Becali a fost condamnat definitiv la doi ani cu executare în dosarul „Schimbului de terenuri cu MApN”. La aceeași pedeapsă au fost condamnaţi Victor Babiuc și Dumitru Cioflină. Încarcerat fiind, Becali a mai primit trei ani de închisoare cu executare în dosarul „Valiza”. Victor Pițurcă, Teia Sponte, Radu Marino și Alina Ciul au fost condamnaţi, în total, în același dosar, la 6 ani închisoare cu suspendare. În total, Becali a primit sentințe de 8 ani de închisoare, iar toate aceste trei dosare, cu zece victime colaterale, cumulează 22 de ani de închisoare.
Gigi Becali a declarat, ieri, că Monica Macovei a dat Comisiei Europene aceste nume. „Eu știu că un judecător de la Înalta Curte, Gheorghe Florea (…), știa că voi fi condamnat în toate trei dosarele, deși am fost achitat de Înalta Curte. A spus că e ordin din afară ca să fiu condamnat”, a precizat Becali.
Guvernul cere lămuriri Comisiei Europene
Guvernul va transmite Comisiei Europene o adresă în care cere lămuriri despre posibile ingerinţe în Justiţie, după dezvăluirea acestei „liste negre”. Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, ieri, că premierul Viorica Dăncilă a informat partidul că „Guvernul şi/sau ministrul Justiţiei vor transmite o scrisoare de clarificări la Comisia Europeană în legătură cu acest document, prin care să încerce să afle ce a stat la baza întocmirii acestei liste, care sunt informaţiile pe care s-au bazat şi de ce s-a făcut această solicitare şi din ce în ce mai mulţi care şi-au exprimat un punct de vedere consideră şi se poate considera că a fost un act de imixtiune brutală în justiţia din România şi se poate spune chiar că era o inducere a unei direcţii că acele persoane trebuie neapărat să fie condamnate. Susţin demersul anunţat”.