Anul care tocmai se încheie a fost unul bogat din punctul de vedere al gafelor făcute de politicienii români. Aleșii poporului s-au întrecut în declarații și gesturi controversate, unele hilare, care au făcut deliciul publicului, altele de-a dreptul deplasate, care au dus la demisii și dosare penale.
Klaus Iohannis a deschis sezonul gafelor în primăvară, într-o vizită oficială la Sfântul Mormânt, unde a susținut un discurs în fața comunității de români din Israel. Președintele a vrut să spună că se gândea de mult să viziteze Ierusalimul, însă exprimarea sa i-a dus pe mulţi români cu gândul la activități paranormale, care nu au nicio legătură cu religia creștină. "Soția mea Carmen și cu mine ne-am gândit de multe ori, în viața noastră anterioară, cum ar fi să venim la Ierusalim. Și iată, am venit într-o poziție care mă face să stau în fața dumneavoastră”, a spus Iohannis. Fostul ministru al Culturii, Daniel Barbu, a șocat și el o țară întreagă după ce a afirmat că meseria de politician este chiar "mai riscantă decât misiunea unui soldat în Afganistan", întrucât aleşii îşi riscă în fiecare zi libertatea şi sănătatea. ''Este cea mai grea dintre meserii. Uneori este mai grea decât meseriile pe care le considerăm foarte periculoase, cum este cea de miner. Meseria de politician este grea şi foarte puţină lume ştie de fapt ce faceţi cu adevărat în fiecare zi a săptămânii, adesea şi sâmbetele şi duminicile", a declarat Daniel Barbu la Liga Aleşilor Locali ai ALDE.
Săracii, luaţi la rost
Gafele anului 2016 au fost amorsate încă din decembrie trecut de o declaraţie halucinantă care i-a aparţinut ministrului Finanţelor, Anca Dragu. Imediat după învestire, Dragu a deschis lista gafelor făcute de tehnocraţi cu o declarație sfidătoare la adresa românilor. Ministrul a susținut că în ţări ca India şi Brazilia săracii muncesc şi pe doi lei. “Sunt săraci şi mulţi şi toţi ştiu să facă câte ceva pe doi lei, fac ceva ce românul nu mai face de ceva vreme”, au fost cuvintele şefei de la Finanţe. Ulterior, Anca Dragu a încercat să dreagă busuiocul spunând că nu își asumă declarația și a dat vina pe jurnaliștii care i-ar fi scos din context declarația. A urmat fostul secretar de stat Gabriel Biriș, care i-a numit pe oamenii fără loc de muncă ”fantome” care trebuie ”scoase la lumină”. “Cum poți să zici <
Ponta şi Gorghiu, penibilii campaniei
Politicienii s-au întrecut în gafe și în campania electorală. Fosta șefă a liberalilor, Alina Gorghiu s-a umplut de ridicol după ce s-a filmat în timp ce încerca să convingă un copil singur acasă să îi deschidă ușa, spunându-i că „Victor (n.r. - Ponta) vrea să-i copieze temele” și „Liviu (n.r. - Dragnea) vrea să-i fure sandvișurile”. În luna noiembrie, fostul premier Victor Ponta a frizat şi el penibilul, postând pe Facebook un mesaj video ca replică la gafa preşedintelui Klaus Iohannis, cel care se fotografiase stând pe un scaun de la Masa Tăcerii, celebra sculptură a lui Constantin Brâncuşi. Ponta a apărut în clipul video ţinând în mână un calup de salam săsesc şi transmiţându-i lui Iohannis că “Poarta Sărutului nu se închide și pe Coloana Infinită nu se atârnă rufe la uscat”. Internauţii l-au corectat rapid, spunându-i că denumirea corectă a sculpturii este Coloana Infinitului, nu “Coloana Infinită”.
Episodul “Black Friday la PRU”
În plină campanie electorală, Partidul România Unită a încercat să corupă alegătorii printr-o pomană electorală mascată de Black Friday, gest care le-a adus un dosar penal celor din patrula lui Vlad Ţepeş. ”Sute de membri ai PRU cu posibilități financiare vor oferi gratuit smartphone-uri Samsung, Iphone, Huawei, etc. către alți membri ai PRU care și trimit datele pe site după ora 00.00”, a fost mesajul postat înainte de alegeri pe site-ul partidului condus de Bogdan Diaconu și Sebastian Ghiță.
GAFA ANULUI:
Cuplul Liviu Dragnea – Călin Popescu Tăriceanu a oferit, marţi, gafa anului în politica românească. Încercând să-şi explice refuzul preşedintelui Klaus Iohannis de a o desemna pe Sevil Shhaideh pentru fotoliul de prim-ministru, liderii ALDE şi PSD au arătat grave carenţe în domeniul cunoştinţelor istorice şi politice. Dacă Tăriceanu a spus, sigur pe el, că România este “republică parlamentară”, Dragnea a sugerat că “nici în Anglia, regina...” nu-şi permite să refuze propunerea de premier. “Constituția o obligă pe regină… Deci dacă constituția poate să o oblige pe regină în Anglia, nu știu de ce ar putea să nu-l oblige pe președinte (n.r. să numească premierul propus de coaliția majoritară)”, i-a ţinut isonul preşedintele Senatului. Doar că România nu este nici pe departe o republică parlamentară, ci una semi-prezidenţială, Anglia nu are o constituţie scrisă, ci doar un set de cutume care definesc puterile monarhului – așa-numitele „royal prerogatives”, iar la baza acestor cutume stau Magna Carta și The Bill of Rights. De fapt, monarhul britanic beneficiază de aşa-numitul “reserve power” - care presupune dreptul de a numi şi destitui premierul după voinţa sa, iar de-a lungul istoriei au existat mai multe cazuri care confirmă această practică (de exemplu menţinerea Lordului Melbourne ce prim-ministru în 1839, după aşa-numita “Bedchamber Crisis” sau numirea lui Sir Alec Douglas-Home ca prim-ministru în 1963). Unde mai pui că regina nu este doar a Angliei, ci a Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, ceea ce este cu totul altă mâncare de peşte, Anglia fiind doar o parte din regat.