În Mangalia se poate face plajă, se poate înota în mare, se fac tratamente balneare și de recuperare, dar există și o latură enigmatică a acestei stațiuni ridicate peste o veche cetate de la malul mării. Pasionații de istorie și de arheologie găsesc aici aproape jumătate de oraș cu vestigii antice, multe dintre ele fiind în aer liber.
Punctul de pornire al unei minunate incursiuni în viața grecilor care trăiau aici și făceau comerț, cu peste 2.000 de ani în urmă, este situl de lângă Muzeul de Arheologie Callatis, ce se poate vizita gratuit. Apoi, în interiorul muzeului se pot admira mii de obiecte descoperite de arheologi, începând din anii ’60, care astăzi fac parte din expoziția permanentă a muzeului.
În muzeu există și o hartă a Dobrogei din perioada romană, cu principalele așezări care au fost descoperite de-a lungul anilor.
În Dobrogea s-au așezat, pe rând, încă din epoca neolitică, mai multe comunități care au găsit pe acest teritoriu sursa de apă dulce și posibilitatea de a face agricultură, formând aici primele așezări. De-a lungul timpului, aceste comunități au evoluat și au început relațiile comerciale.
Cetatea Callatis a fost ridicată de grecii care au ajuns aici, având ca principală îndeletnicire comerțul. Se spune că la porunca oracolului din Delphi, Cetatea Callatis a fost fondată de Heracleea Pontica, la sfârșitul secolului al VI-lea, înainte de Hristos - însă rămâne doar o legendă, pentru că arheologii nu au descoperit obiecte care datează din perioada anterioară secolului al IV-lea î.Hr.
Mai sunt și alte păreri ale cercetătorilor, una fiind că prima fondare ar fi fost pe teritoriul Bulgariei, în zona Shabla și abia în sec. IV s-ar fi ridicat aici Cetatea Callatis - dar nici pentru această ipoteză nu sunt suficiente dovezi. Cert este că după ce a fost ridicată Cetatea Callatis, după Histria și Tomis, a început să se dezvolte agricultura, pentru că această zonă le-a oferit posibilitatea celor care s-au așezat aici să extindă proprietățile agricole pe un teritoriu vast.
Colonie puternică, în fața romanilor
După comercianții greci a venit aici prima ocupație greco-macedoneană a lui Filip al II-lea și a lui Alexandru cel Mare, care a durat în jur de 200 de ani. Romanii au încercat să ocupe cetatea și de aici să pătrundă în Dacia, dar Callatis a rezistat asediului o perioadă. Ca eveniment unic în istoria antică, aici s-a încheiat pentru prima dată un tratat de pace între o cetate greacă și o cetate romană, de pe poziții de egalitate. Chiar se menționează în tratat, ca nu cumva poporul callatian să ajute cu arme și corăbii alt popor și nici poporul roman să nu acționeze asupra poporului callatian.
La 5 ani după urcarea lui Traian pe tron au pornit războaiele din 101-102, 105-106 și a fost cucerită Dacia, dar nu în totalitate, deoarece, în jurul hotarelor existau dacii liberi. La sfârșitul secolului al VI-lea după Hristos și începutul secolului al VII-lea, cetatea a fost atacată de goți și heruli și invadată de avarii slavi, care au distrus-o. Apoi, din următoarele 3 decenii nu s-au mai găsit documente care să ateste că cetatea a mai fost locuită.
Următoarele dovezi ale locuirii apar abia din secolul al X-lea, dar fără a fi menționat numele Callatis. Primele mențiuni, cu o nouă denumire, au apărut în secolul al XIII-lea, pe o hartă din Pisa, unde numele Cetății Callatis era înlocuit cu Pangalia, iar după alte două secole se menționa în documente portul Panguala, în același loc al coloniei callatiene.
Numele de Mangalia a fost folosit pentru prima dată la sfârșitul secolului al XVII-lea și s-a păstrat până astăzi.
Pe urmele vestigiilor, în zone turistice
Cercetătorii spun că 80% din cetatea antică se află astăzi sub construcțiile moderne, dar pentru o aventură pe urmele vechii cetăți, se poate merge în toate locurile unde există vestigii. De la Muzeul de Arheologie se poate cere ghid pentru a se vizita situl inclus în incinta Hotelului New Belvedere (fost President), unde actuala construcție a fost ridicată pe structura de rezistență a unui fost hotel comunist, iar atunci când s-a dorit extinderea și construirea unei piscine, în perioada 1993-1995, s-a descoperit și o importantă parte a Cetății Callatis.
Hotelul în care poate fi vizitat situl arheologic este situat chiar în cea mai frumoasă zonă turistică a Mangaliei, pe faleză, deasupra plajei. Puțini turiști își pot imagina că aici, vestigiile antice se găsesc și în curte, printre plante, părând banale obiecte de decor. Chiar la intrarea în hotel, pe partea stângă se află un vas uriaș care era folosit de grecii antici pentru depozitarea grâului.
„Vasul este restaurat de mine, în 1993, la restaurarea laturii de sud a Cetății Callatis. Este un chiup, un dolium, unde se păstrau cerealele, care a fost descoperit în interior, acolo unde se mai află încă două astfel de vase”, ne-a explicat Valeriu Maxim, arheologul care și astăzi este angajat al Muzeului de la Mangalia și poate însoți turiștii porniți în aventura descoperirii vestigiilor antice, la hotelul de pe malul mării.
Aici se află zonele cele mai importante din vechea cetate a grecilor antici, inclusiv un turn și câteva inscripții care au fost traduse, astfel încât vizitatorii pot înțelege foarte mult despre viața acelei colonii.
Una dintre cele mai bune plaje
De pe faleza care cu mii de ani în urmă era zidul cetății antice, în câteva minute se poate coborî pe plajă. Este una dintre cele mai bune zone de plajă ale litoralului românesc, iar dacă facem o comparație între cetatea Callatis și cetatea Nessebar, din sudul litoralului bulgăresc, Mangalia are un mare avantaj, având o zonă foarte extinsă a plajei.
Puțin mai spre sud este portul turistic. De aici se pot face excursii pe apă, din oră în oră, cu Water Taxi, pe ruta Mangalia-Limanu sau pe rute mai lungi, până la Pădurea Hagieni, mergând pe apă. Din Marea Neagră se poate intra acum pe Lacul Limanu, unde se pot admira și câteva dintre ambarcațiunile de lux ale familiei Ceaușescu. Iar căpitanul taxiului pe apă știe foarte multe povești pe care le împărtășește călătorilor.
Se merge până la portul de la Limanu, unde astăzi sunt foarte multe ambarcațiuni de lux, apoi se trece mai departe, spre Pădurea Hagieni, pentru a se admira microdelta formată aici de apele mării care intră într-o zonă cu ape termale sulfuroase. În aceeași zonă se află și Peștera Limanu, despre care există foarte multe povești și legende. Peștera labirintică de la Limanu, foarte aproape de Mangalia, unde se poate ajunge și cu mașina, nu doar pe apă, a fost săpată mai întâi de apa mării, într-o porțiune calcaroasă, apoi a fost adăpost pentru mai multe populații, de-a lungul timpului, oamenii adăugând galerii sau „retușându-le” pe cele săpate de ape.
Peștera este spectaculoasă, dar ar trebui să se viziteze doar cu speologi care cunosc bine zona, pentru că aici s-au rătăcit sau chiar și-au pierdut viața unii aventurieri care nu au ținut cont de sfaturile cunoscătorilor.
Croazierele de acum 100 de ani
În urmă cu un secol, excursiile care legau această zonă de litoralul bulgăresc erau la modă. Se făceau frecvent croaziere între Varna și Mangalia, iar mărturie stă încă una dintre cele mai vechi epave care astăzi a rămas pe Lacul Limanu - un vapor care venea de la Varna la Mangalia și a fost avariat în timpul unei furtuni pe mare, fiind tras la mal, cu mare greutate. Povestea completă o cunoaște foarte bine căpitanul vasului Water Taxi, care nu omite niciun detaliu, atunci când împărtășește aceste istorii cu excursioniștii. O astfel de excursie de o oră - Mangalia - Limanu și retur - costă doar 30 de lei, cu preț redus pentru copii, iar prețurile pe rutele mai lungi variază, în funcție de timpul petrecut la bord. Se pot face și excursii spre stațiuni.