UPDATE 2:
Ministrul interimar Apărării, Radu Miruță, a lămurit, într-un mesaj pe Facebook, că drona nu a putut fi doborâtă de Armata României, pentru că țintirea acesteia ar fi putut cauza pagube mari în municipiul Galați.
„Da, era o dronă Geran 2. Da, a fost descoperită și urmărită pe radarul nou instalat în zona Galați, după incidentul de acum două săptămâni. Da, avioanele de vânătoare au avut autorizație de tragere. Da, în cele 4 minute cât s-a aflat în spațiul aerian românesc nu s-a putut trage fără ca proiectilul să facă pagube mai mari în municipiul Galați ori astfel încât proiectilul să nu ajungă în afara României și să fie considerată o imixtiune în războiul din Ucraina, iar România sa fie considerată parte în conflict”, a scris Miruță.
MApN a ridicat de la sol două avioane F-16, aflate în serviciul de Poliție Aeriană, fiind sprijinite de un elicopter al Forțelor Aeriene Române.
Acesta a precizat că după incident l-a anunțat pe președintele României, dar și pe Aliații NATO. Miruță a precizat că a vorbit la telefon și cu Secretarul General al NATO, Mark Rutte.
„Am avut o conversație telefonică în această dimineață cu Mark Rutte, secretarul general al NATO, căruia i-am argumentat încă o dată cât de important este ca ceea ce noi am solicitat oficial la nivel aliat să fie implementat în zona Dobrogei, până când capabilitățile anti dronă de curând comandate de Ministerul Apărării vor fi livrate”, a scris ministrul interimar al Apărării.
Miruță a precizat că se află în contact permanent cu aliații NATO, dar și că se lucrează la măsuri suplimentare pentru întărirea securității pe Flancul Estic. O parte dintre aceste măsuri vor fi anunțate în următoarele ore, potrivit ministrului.
Acesta a precizat că România are nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană de la sol.
„Da, avem nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană de la sol, pe care nu le avem pentru că, de la începutul războiului din Ucraina, cine a avut decizia asta nu a luat-o. De 5 luni, de când sunt ministru, înzestrarea Armatei este prioritatea mea numărul 1 și față de situația anilor trecuți, am continuat preocuparea USR de a achiziționa pentru Armata exact echipamentele de care e nevoie, iar acum avem pentru prima oară în SAFE 8 sisteme de apărare antidronă”, a scris Miruță.
UPDATE 1:
MAPN a confirmat că tehnica dislocată după incidentul din aprilie a funcționat perfect: drona a fost detectată, identificată și urmărită, dar traiectoria ei nu a intrat în raza sistemelor de la sol. F-16-urile nu puteau trage deasupra orașului. Nimeni nu a putut face nimic.
Ministerul Apărării a recunoscut vineri dimineață, la o tensionată conferință de presă, că drona rusească care a explodat pe un bloc din Galați nu a putut fi doborâtă din mai multe motive cumulate: limitări legislative, sisteme de apărare cu raza prea scurtă și dependența armatei de acordul proprietarilor privați pentru amplasarea tehnicii militare.
Declarațiile contrazic asigurările date publicului în lunile anterioare, potrivit cărora nu mai existau limitări legislative în gestionarea unor astfel de incidente.
La întrebarea privind limitările legislative în incidentele cu dronele în spațiul aerian românesc, MAPN a explicat că „există o preocupare permanentă pentru adaptarea cadrului legislativ” și a recunoscut explicit că există o limitare privind utilizarea armamentului din dotarea armatei în spațiul aerian al unei alte țări.
Concret, rachetele trase de un F-16 ar fi putut ajunge în Ucraina, lucru care a blocat intervenția de neutralizare a dronei de către MAPN.
Întrebată unde ar trebui să survoleze o dronă pentru ca armata să poată acționa fără riscuri, conducerea MAPN a specificat: „Deasupra unei zone nelocuite.”
Cu alte cuvinte, deasupra unui bloc cu zece etaje plin de oameni, angajarea dronei ar fi pus în pericol chiar populația pe care armata o apăra.
Ironic, drona și-a ales, involuntar, cel mai prost loc posibil din perspectiva apărătorilor.
Un alt moment dificil al conferinței: jurnaliștii au întrebat direct ce au făcut sistemele de apărare aeriană cu baza la sol, Gepard, MEROPS, care ar fi trebuit să asigure securitatea zonei.
Răspunsul: au fost amplasate în zonă după incidentul din aprilie, dar drona nu a evoluat pe traiectoria care să intre în raza lor de angajare.
Reprezentantul MAPN a explicat că aceste sisteme au o rază de acțiune de 1,5 până la 6 kilometri.
Nu pot acoperi întreaga graniță.
„Ca să creezi acea perdea prin care nu poate pătrunde nimic, ai nevoie de mult mai multe sisteme.”
Legat de amplasarea tehnicii militare, o întrebare referitoare la cum este posibil ca armata să depindă de permisiunea unui operator economic sau a unei persoane private pentru o misiune de apărare națională, răspunsul MAPN a fost: „Pentru că proprietatea privată este protejată prin lege. Dar nu este război, suntem în caz de pace.”
Prin urmare, acolo unde proprietarii au dat acordul, sistemele au fost instalate. Acolo unde nu, armata nu a putut acționa.
Reprezentantul MAPN a amintit că după drona căzută la Galați luna trecută, ministerul promisese măsuri.
Acestea au fost luate: un radar suplimentar de supraveghere a spațiului aerian a fost dislocat și chiar a funcționat, drona fiind urmărită pe tot traiectul ei. Au fost dislocate și sisteme de apărare la sol.
„Dar nu le putem amplasa piesă lângă piesă, iar traiectul dronei nu a intrat în zona de angajare a acestora.”
Pe termen lung, soluția anunțată sunt sistemele Skynex și Skyranger, prevăzute în programul SAFE.
Acestea nu există încă în dotarea armatei române.
ȘTIRE INIȚIALĂ:
Reprezentanții MApN au declarat vineri că situația în noaptea de joi spre vineri a fost „deosebit de complexă”, „în care au fost implicate aproximativ 50 de dispozitive de atac cu întrebuințare unică”.
MApN susține că au fost ridicate de la sol avionae de Poliție aeriană.
„Piloții aeronavelor au fost autorizați să angajeze ținta aeriană în condiții de siguranță pentru populație și pentru obiectivele din zonă. Drona care a provocat incidentul de la Galați a fost descoperită la ora 1.46 de minute la 19 km est Reni, a intrat în spațiu aerian la Românie la ora 1.52 de minute, a fost pierdută de pe radar la ora 1.56 de minute parcurgând circa 10 km în spațiu aerian național”, susțin reprezentanții ministerului.
Aceștia adaugă că o eventuală angajare deasupra unei zone urbane „prezintă riscuri semnificative pentru siguranța populației și a infrastructurii. În multe situații, resturile rezultate în urma angajării unui obiect aerian pot produce efecte comparabile sau chiar mai grave decât impactul dronei în sine, despre care în acel moment nu aveam informații dacă este o dronă care are încărcătură de luptă sau este o dronă de înșelare”.
„Toate datele disponibile au fost deja analizate pentru a stabili exact succesiunea evenimentelor și a rezultat faptul că nu au existat oportunități reale de angajare acesteia în condiții de siguranță”, susțin reprezentanții MApN, care adaugă că „nu ne confruntăm cu un atac asupra României, ne confruntăm cu efectele unui conflict desfășurat în imediat apropierea frontierei noastre”.
(sursa: Mediafax)