Tentativa de lovitură de stat este “un dar de la Allah (…) pentru că ne oferă un motiv să ne curățăm armata”, a declarat președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, citat de BBC. Cei aflați în spatele conspirației vor plăti un preț greu, a adăugat liderul de la Ankara, care a avertizat că reintroducerea pedepsei cu moartea e o chestiune de timp. Până atunci, opozanții lui Erdogan ajung la închisoare.
Pe hârtie, președintele Erdogan este un aliat al Statelor Unite, iar Turcia, stat membru al NATO, o țară modernă cu majoritate musulmană, pe care mulți lideri occidentali o consideră o punte de legătură cu Orientul Mijlociu. Mai mult, armata turcă are o contribuție importantă la lupta contra terorismului. Atunci când Erdogan a devenit pentru prima oară prim-ministru, în 2003, aceiași lideri au sperat că el va oferi un model democratic pentru restul lumii islamice. De atunci, însă, după cum remarcă numeroși analiști occidentali, Erdogan a parcurs rapid drumul spre dictatură, încercând prin toate mijloacele să acapareze puterea deplină. La scurt timp după ce a ajuns premier, adversarii lui politici au început să fie anihilați, sute dintre aceștia – între care jurnaliști, rectori, ofițeri sau lucrători sociali – fiind întemnițați, unul după altul, pe baza unor “acuzații inventate” sau a unor “dovezi false”, după cum semnala presa străină. Principalele publicații de opoziție au fost preluate de putere, după ce editorii-șefi ai acestora au fost arestați și acuzați de “spionaj” sau “instigare la revoltă”. În pofida exceselor sale totalitariste, Erdogan a rămas popular, pe măsură ce economia țării a crescut, iar temele naționaliste promovate de el au luat amploare. În 2014, când a fost ales președinte, Erdogan devenise deja un adevărat expert al victoriilor electorale, având în palmares trei mandate de premier.
Președintele vrea putere absolută
Cu toate acestea, turcii nu i-au acordat “cecul în alb” pe care îl dorește cu insistență de multă vreme, și anume modificarea Constituției, în vederea obținerii unor prerogative suplimentare. Eforturile lui Erdogan în această direcție s-au dovedit, până vineri seară, un eșec. În acest context, de sâmbătă dimineață și până duminică, după puciul eșuat, soldat cu moartea a 265 de persoane, guvernul arestase deja 34 de generali și figuri emblematice ale armatei și 3.000 de soldați. Epurările nu s-au limitat doar la armată. Nu mai puțin de 2.745 de mandate de arestare pentru judecători și procurori din întreaga țară au apărut aproape instantaneu, peste noapte. “Erdogan nu va scăpa această ocazie. Nu e doar un prilej de a epura total armata, ci și de a-și realiza, în sfârșit, proiectul unui amendament constituțional care are ca obiectiv autocrația”, a declarat Cem Oezdemir, liderul Verzilor germani, pentru publicația “Welt am Sonntag”. Erdogan va profita de lovitura de stat militară eșuată pentru a-și întări puterea, a avertizat, la rândul său, Elmar Brok, președintele Comisiei pentru afaceri externe din Bundestag. În același timp, numeroși analiști observă că, având în vedere beneficiile imense aduse președintelui de puciul eșuat, lovitura de stat pare să fi fost orchestrată de însuși Erdogan.
Ministrul turc al Justiției, Bekir Bozdag, a anunțat, ieri după-amiază, că aproximativ 6.000 de persoane au fost reținute în Turcia după puciul eșuat și că se așteaptă să aibă loc alte arestări, în zilele următoare.