Italia a intrat în criză politică, după ce președintele țării, Sergio Mattarella, a respins nominalizarea unui politician eurosceptic pentru funcția de ministru al Economiei și Finanțelor. Decizia l-a determinat pe reprezentantul partidelor populiste, câștigătoare în alegerile din martie, să renunțe la mandatul de premier desemnat. La rândul său, președintele Italiei este confruntat acum cu destituirea, fiind acuzat de o „lovitură de stat” orchestrată de UE.
Criza s-a declanșat duminică, atunci când Sergio Mattarella a respins candidatura la funcția de ministru al Economiei și Finanțelor a lui Paolo Savona, un eurosceptic cunoscut pentru opoziția sa față de zona euro și față de Germania. Mattarella și-a motivat decizia, invocând îngrijorarea manifestată de investitori și de mediul de afaceri în privința unei asemenea nominalizări. Respingerea președintelui a pus capăt brusc încercării populiștilor - grupați în coaliția alcătuită din partidul eurosceptic de extremă-dreapta Liga Nordului (LN) și formațiunea antisistem Mișcarea Cinci Stele (M5S) – de a forma un nou guvern, după 11 săptămâni de impas politic. Imediat, Giuseppe Conte, un novice în politică, însărcinat miercurea trecută de LN și M5S cu formarea unui nou executiv, a renunțat la mandatul de premier desemnat al Italiei. Concomitent, Mattarella l-a mandatat oficial, ieri, pe Carlo Cottarelli, fost director executiv al Fondului Monetar Internaţional, cu formarea unei administrații interimare tehnocrate. Cu toate acestea, este foarte puțin probabil ca un premier „temporar” să reziste prea mult, din cauza componenței unui Parlament dominat de populiști, iar perspectiva alegerilor anticipate devine tot mai clară. De altfel, chiar ieri, Cottarelli a recunoscut că alegerile anticipate ar putea avea loc, cel târziu, la începutul lui 2019. Italia, cea de-a patra economie a UE, se află fără guvern de la alegerile din luna martie, câștigate de M5S, deoarece niciun grup politic nu a fost capabil să formeze o majoritate.
„Alegerile au fost furate de UE!”
Liderii M5S şi LN, Luigi Di Maio şi Matteo Salvini, au criticat vehement veto-ul preşedintelui Mattarella faţă de propunerea lor pentru postul de ministru al Economiei și Finanțelor, arătând cu degetul spre UE pentru această decizie. „Eram la câţiva paşi de formarea unui guvern şi am fost opriţi pentru că în cabinetul nostru era un ministru care a criticat UE”, a tunat Di Maio, într-un interviu pentru postul de televiziune RAI. „Vreau ca această criză instituţională să fie adusă în faţa parlamentului (...) şi preşedintele judecat”, a adăugat el, specificând că şeful statului ar putea fi acuzat de încălcarea articolului 90 din Constituţia Italiei. Potrivit articolului, parlamentul de la Roma ar putea fi chemat să decidă, pe baza unei simple majorități, dacă Mattarella se face vinovat de „înaltă trădare sau încălcarea Constituţiei”. În cazul în care parlamentarii votează majoritar în favoarea acuzaţiilor, Curtea Constituţională ar urma să decidă dacă preşedintele poate fi destituit sau nu. Din Franța, lidera extremei-dreapta, Marine Le Pen, nu a ratat momentul și a denunțat o „lovitură de stat” comisă de UE în Italia.
„UE şi pieţele financiare confiscă încă o dată democraţia. Ceea ce se întâmplă în Italia este o lovitură de stat şi un jaf contra poporului italian comise de instituţii ilegitime. În faţa acestei negări a democraţiei, furia popoarelor sporeşte peste tot în Europa”.
Marine Le Pen