Microîntreprinderile nu vor câştiga nimic de pe urma Ordonanţei de Urgenţă privind modificarea Codului Fiscal, adoptată recent de Guvernul Grindeanu. Majorarea salariului minim şterge cu buretele din contabilitatea micilor firme avantajele oferite de noul Executiv, se arată într-un studiu de impact.
Majorarea pragului până la care o firmă este considerată microîntreprindere, de la 100.000 de euro la 500.000 de euro, şi introducerea cotei de impozitare de 1% din venituri pentru microcompaniile cu unul sau mai mulţi salariaţi diminuează impozitele acestor companii cu 955 milioane de lei pe tot parcursul anului 2017, potrivit studiului de impact realizat de Coface. Circa 60% din reduceri se vor observa în sectoare precum comerţul cu amănuntul şi ridicata, construcţii, agricultură, transporturi şi alte activităţi şi servicii prestate companiilor. “Estimez că efectul fiscal pozitiv asupra companiilor obţinut din noile reglementări din Codul Fiscal va fi compensat în întregime de creşterea cheltuielilor cu salariile”, a declarat Iancu Guda, services director Coface. Acesta a spus că, în urma calculelor pe care le-a făcut, a rezultat că microfirmele vor plăti taxe mai mari cu 936 milioane de lei pe parcursul acestui an în urma majorării salariului minim brut pe economie, de la 1.250 de lei la 1.450 de lei, începând cu luna februarie. El susţine că mai bună era reducerea costurilor fiscale pentru microîntreprinderi, condiţionată de reinvestirea economiilor generate astfel în investiţii pe termen lung pentru dezvoltarea afacerilor.
Salariul minim a fost majorat de 12 ori în ultimii opt ani şi a avansat mult mai rapid decât nivelul productivităţii medii, ponderea acestuia în salariul mediu crescând de la 27%, în anul 2008, până la 43%, în 2016.
Chiar şi după majorarea salariului minim la 321 de euro, rămânem pe penultima poziţie, după bulgari, în UE. Modelul de afaceri bazat pe salariile mici ne-a lăsat deja fără muncitori