Într-o ţară în care avem probabil cele mai multe servicii de spionaj din întreaga lume, istoria consemnează numeroase personaje cu vieţi desprinse parcă din filmele de acţiune. De pildă, cel mai mare spion român avea trei clase, iar șefa serviciului secret britanic era din Galați. Găsiţi poveştile lor pline de savoare, dar şi pe ale altora, în cartea "Odiseea marilor spioni români din secolul XX", distribuită împreună cu Jurnalul începând de miercuri, 29 august.
Maria Bălan, Mata Hari de România
O frumoasă fată de preot român din Banatul sârbesc, Maria Bălan, a devenit cel mai tare spion al Regatului în timpul Primului Război Mondial, care furniza, însă, informații despre armata austro-ungară și Ohranei țariste. Arestată și judecată de serviciile speciale chezaro-crăiești, ea a fost condamnată la moarte, dar a reușit să evadeze folosindu-se de incontestabilele ei atuuri erotice, cărora le-a căzut victimă un ofițer din tabăra adversă.
Născută în anul 1895, în orașul sârbesc Vârșeț, aflat atunci sub stăpânire austro-ungară, Maria Bălan era înaltă și zveltă, având un fizic extrem de atrăgător. Ea provenea dintr-o familie de preoți români. Pe când era elevă la Școala Normală din Vârșeț, în oraș a sosit un regiment al armatei imperiale. În casa familiei Bălan a fost încartiruit un frumos și tânăr sublocotenent de ulani (cavalerie ușoară).
Între tânăra româncă, bună vorbitoare a limbilor germană, maghiară și franceză, și sublocotenentul austriac s-a înfiripat repede o idilă. Maria a fugit cu el în Timișoara. Se pare că ea a ajuns în cosmopolitul oraș de pe Bega în urma unui plan prestabilit. Cu puțin înainte de a-l cunoaște pe sublocotenentul austriac, ea fusese recrutată de un agent al serviciului de spionaj român.
Datorită frumuseții, a cunoașterii limbilor germană și maghiară, a farmecului personal, ea a reușit să pătrundă în cercul ofițerilor superiori ai Corpului VII al armatei imperiale, aflată în Banat. Astfel, Maria Bălan a putut să afle ușor planurile de luptă ale armatei imperiale, situația armamentului, starea de spirit a trupelor, alte date esențiale despre acestea. De asemenea, spioana româncă a contribuit, prin informațiile obținute, la eliminarea unor agenți ai imperiului Austro-Ungar care locuiau în zona Rucăr-Dragoslavele-Câmpulung Muscel.
Identitatea ei a fost aflată abia după ocuparea Bucureștiului de către Puterile Centrale (decembrie 1916), când ocupanții au cercetat arhivele Siguranței rămase în Capitală după retragerea autorităților române în Moldova, la Iași. Frumoasa Maria Bălan a fost imediat reținută, iar autoritățile imperiale din Timișoara au declanșat un proces rapid ținut la Curtea Marțială. Spioana româncă – dar care avea cetățenie austro-ungară – a fost condamnată la moarte pentru înaltă trădare. Toți condamnații pentru spionaj din lotul ei au fost grațiați, mai puțin Maria Bălan, teribilul agent B9 căutat ani în șir. Când i s-a comunicat sentința, tânăra a început să râdă, șocându-i efectiv pe ofițerii austrieci.
Românca a fost condamnată la moarte prin spânzurare. Dar lucrurile au căpătat o continuare șocantă. În ziua execuției, sergentul care a intrat în celula ei a găsit încăperea goală. Maria Bălan a evadat cu ajutorul unui ofițer austriac și a dispărut…
Părintele spionajului românesc avea trei clase primare
Mihail Moruzov este numele celui care se trage din cazacii zaporojeni refugiaţi din Caucaz în România. Născut la 18 septembrie 1887, în satul Zebil din Tulcea, într-o familie cu opt copii, Moruzov avea să devină, cu voia sa şi împins de instinct, părintele serviciilor secrete româneşti. Cu toate că a făcut doar trei clase primare, inteligenţa şi flerul tulceanului l-au transformat în timp într-unul dintre cei mai apreciaţi spioni ai Europei.
Serviciul de siguranță al Deltei a fost prima structură informativă și contrainformativă creată în 1917 de care se leagă strâns activitatea lui Mihail Moruzov.
În raportul din 18 iunie 1917, Moruzov menționează și principalele probleme cu care se confrunta în zonă, respectiv : dezertorii români de naționalitate rusă, propaganda bulgărească și germană în rândurile armatei ruse și activitatea lui Prezanov, viceconsulul rus din Sulina.
În preajma declanșării celui de Al Doilea Război Mondial, Serviciul Secret de Informaţii al Armatei Române, creat de Moruzov în 1924 și în care a activat până în anul 1940, când a fost asasinat de legionari) se dezvoltase enorm. Fuseseră create rezidențe în Germania, Italia, Austria, Ungaria, Marea Britanie, Franța, Spania, Portugalia, Statele Unite etc. și stabilite relații de colaborare cu serviciile din Cehoslovacia, Polonia, Iugoslavia, Turcia, Polonia, Finlanda, Marea Britanie (Intelligence Service), Franța (Deuxiéme Bureau), Germania (Abwehr) și SSI italian.
Iată ce poveşti mai poţi găsi în cartea "Odiseea marilor spioni români din secolul XX":
"Eugen Cristescu, absolventul de Teologie căruia comuniștii i-au regizat moartea pentru a-l putea folosi la contrainformații?
Veturia Goga, „privighetoarea lui Hitler”
Elena Lupescu avea cont în Elveția deschis de Abwehr-ul lui Canaris
Vera Atkins: șefa serviciului secret britanic era din Galați
Elena Constantinescu, alias Helen OʼBrien, și viața de noapte la Londra
Maria Tănase, spioana care iubea mult
Rețeaua Caraman a speriat NATO!
Pacepa - Orizonturi Roșii și în alte culori ale curcubeului
Martha Bibescu, un Stradivarius dat pe mâna unei maimuţe.
Caută ziarul Jurnalul şi cartea "Odiseea marilor spioni români din secolul XX" începând de miercuri, 29 august, la punctele de difuzare a presei. Preţ special: 14,9 lei.
Cititorii care au ratat carţi din colecţia Istorii Secrete sau cei care doresc întreaga serie sunt rugaţi să sune la numărul 021.20.30.320 sau să trimită un email la adresa marketing@jurnalul.ro.