Jurnalul.ro Special Interviuri Mihai Başulescu: Pista nr. 2 de pe Otopeni, un pericol chiar dacă a fost reabilitată

Mihai Başulescu: Pista nr. 2 de pe Otopeni, un pericol chiar dacă a fost reabilitată

de Gina Vacariu    |   

Finalizarea lucrărilor la pista 2 a Aeroportului Henry Conadă se tot amână. Cu toate că ministrul Transporturilor anunța că ele vor fi terminate în luna mai,  încă se mai lucrează.  Lucrările au început încă din luna februarie, însă, conform unor surse din Compania Națională Aeroporturi București, constructorul nu prea s-a grăbit. Cele două utilaje de pe șantier și câțiva muncitori fac cu greu față complexității lucrărilor. Redeschiderea traficului aeronavelor s-a amânat până, cel mai devreme, la finalul lunii iunie.  Înainte de reparații,  calitatea deplorabilă a pistei nr. 2 a celui mai mare aeroport din țară putea în orice moment să provoace un accident aviatic. Fostul director general al aeroportului Henry Coandă, Mihai Bașulescu, avertizează că problemele sunt mult mai vechi, iar pista ar putea avea aceleași probleme, chiar dacă a fost reparată. De vină, ar fi sistemul de evacuare al apei care este vechi de 30 de ani și nu mai face față.

 

Mihai Bașulescu a lucrat la construirea mai multor obiective pe platforma aeroportului Henri Coandă, unul dintre acestea fiind pista pentru decolarea și aterizare a aeronavelor nr. 2 (08L-26R). Apoi din aprilie 1990 și până  în aprilie 2003 am fost angajatul al Companiei Naționale Aeroporturi București, ocupând mai multe funcții, ultima fiind cea de director general. În perioada 2006-2009 ca angajat al Romprest, Tehcon Romprest și Tehcon Edilitare și Infrastructura  a participat la realizarea lucrărilor de reparații ale pistei nr. 2 de pe Aeroportul Henry Coandă.

G.V: Cunoașteți foarte bine situația aeroportului. Ați fost director. Acolo, de mulți ani, sunt probleme în ceea ce privește calitatea pistelor. Acum se fac lucrări, după ce în 2007 s-a greșit soluția tehnică.  Atunci, destul de repede apa s-a inflitrat sub asflat. După nouă ani se lucrează din nou și conform unor surse există posibilitatea ca situația să se repete.  Care sunt până la urmă probleme pistelor de pe aerpotul Henri Conadă?

 

M.B: Infrastructura aeroportului are destule probleme de natură tehnică, probleme legate în primul rând de vechimea elementelor de infrastructură. Pe parcursul vremii, începând din anul 1986, au fost executate multe lucrări pentru repararea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii aeroportuare. În 2007 când s-au făcut reparații capitale s-au descoperit inadvertențe între informațiile primite de la aeroport și realitatea din teren.

Proiectantul Consitrans și asocierea care urma să execute lucrările(Romprest, P.D.A., PA &Co International) au observat că lucrările anterioare realizate între 1986 și 1988 au fost de calitate proastă și s-a găsit apă în structurile din beton ciment din cauza sistemul de colectare și evacuare al apelor.

 

G.V: Au fost informate autoritățile despre aceste lucruri?

M.B: În anul 2007, asocierea a efectuat un studiu cu georadarul, punând la dispoziția autorităților aeroportuare toate informațiile. Cei care urmau să facă lucrările au propus două variante de refacere pentru pista numarul 2 care necesitau eforturi tehnico-economice mai mari. Ambele variante au fost refuzate de către conducerea aeroportului de atunci, care a dorit continuarea execuției contractului angajat prin câștigarea procedurii de licitație.

G.V: Lucrările de anul acesta au fost atribuite firmei TechCon. Din câte am înțeles este divizia de construcții a Romprest, adică una din firmele care a reparat, așa cum a știut, pista în 2007. Acea asociere a fost hulită după ce conducerea aeroportului de atunci a început să constate foarte repede că asflaltul a început să sară. Care poate fi explicația? De ce să atribui acest contract uneia dintre firmele care și-a dovedit ineficiența atunci?

M.B: Nu cunosc cum au fost încredințate lucrările acestei firme, trebuie întrebată autoritatea aeroportuară. În cea ce priveste desprinderile de asfalt este foarte posibil ca asfaltul, care aderă foarte bine de betonul de ciment, să fie dislocat de mișcarea roților aeronavelor sau a altor mijloace aeroportuare.

Trafic pe o pistă nereparată de 20 de ani

G.V: Mulți dintre piloții din țară, dar și din străiniătate, se plâng de calitatea pistelor celui mai mare aeroport din țară...

M.B: Singurul care decide dacă zboară, decolează/aterizează o aeronavă este comandantul aeronavei care dacă are cel mai mic dubiu nu utilizează infrastructura. Zona care se repară acum este cea mai afectată de către aeronave la decolare. De aceea, ea este realizata din beton de ciment, însă suflul puternic al motoarelor care decolează poate arunca în diverse zone bucățile desprinse.Stratul de asfalt subțire nu asigură rezistența pistei, aceasta este dată debetonul de ciment.

 

G.V: Din datele pe care le aveți, există riscul exfolierii pistei să se repete, chiar dacă lucrările sunt proaspăt execuate?

M.B: Dacă nu se rezolvă problema colectării și evacuării apei, fenomenul de îngheț/dezgheț va produce denivelări ale suprafeței de rulare utilizată de către aeronave. Se va produce degradarea structurii dalelor din beton de ciment și atunci o să avem o situație gravă. Acest strat de asfalt subțire așternut la rece are cel mult şase ani durata normală de viață. Cel realizat în 1996 a rezistat 10 ani.

G.V: S-a spus că asocierea care a reparat pista în 2007 nu era pregătită pentru o asemenea lucrare. Soluţia aleasă nu a fost cea mai bună și din această cauză apa ar fi ajuns să se infiltreze în straturi și să se exfolieze pista.

 

M.B: Există documente, sper că mai există, care pot clarifica situația, iar dacă autoritatea aeroportuară invocă calitatea execuției aceasta nu trebuie să uite că a avut un consultant, IPTANA, care are cea mai mare experiență în domeniu.

Lucrarile pentru repararea celor 3,5 km. de pistă costă 1,5 milioane de lei

 

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri