“Şi-a stârnit de prin ponoare puful păpădiilor...” Pe cei mai mulţi versul lui Topârceanu îi încântă, pe alţii îi umflă la faţă, le aduce mâncărimi, respiraţia lor se piperniceşte. Puful păpădiilor, al plopilor, polenul zburător, smotoceii lansaţi de unii copaci când primăvara se înstăpâneşte provoacă crize nebune celor alergici.
Alergiile fac parte dintr-un capitol al medicinei complex, cu destule mistere. Încercând o explicaţie intuitivă ,clară a alergiilor putem face comparaţia cu o reacţie disproporţionată, prea vehementă a armatei de autoapărare a organismului la atacul unor agresori nesemnificativi, aducători de rău minor. Anticorpii imunităţii sunt la unii oameni niţel defecţi, derutaţi şi cum zice românul trag cu tunul în ţânţari. Prejudiciul în respiraţie, inflamarea feţei, a limbii, tusea, leşinul, toate sunt efectele exagerării reacţiei de apărare a anticorpilor la agresiuni minore, puful unor copaci, polenul, unele alimente, prezenţa unor minipăianjeni numiţi acarieni, intoleranţa la unele medicamente. De altfel, medicii au şi o îngrijorare că alergicii nu suportă unele medicamente, reacţia alergicului cam gălăgioasă poate duce la periculosul şoc anafilactic. Când testele de sensibilitate la categoriile de alergeni arată că o criză este declanşată de acarieni, medicii alergologi îi sfătuiesc pe pacienți să se debaraseze de unele lucruri din odaie. Să renunţe la covoare şi mochete unde se culcuşesc mini-păianjenii, să mute cărţile din bibliotecă, alt cuib al acarienilor, să se schimbe plapuma şi pernele umplute cu puf. Indicaţiile pentru cei bântuiţi de crize alergice sunt să evite acele alimente declanşatoare, să anunţe medicii că sunt intoleranţi la anumite categorii de medicamente, să se ferească de zonele cu prea mulţi copaci şi de terenurile cu anumite plante. După ce se face testul de evidenţiere a alergenilor care provoacă unui pacient crizele de alergie se trece la tratament de desensibilizare la alergenii respectivi.
Cercetările au pus în evidenţă faptul că 90% din cazurile de astm au substrat alergic. Clipele de senzaţie de sufocare, de lipsă de aer, de foame de aer cu deschiderea largă a ferestrelor sunt simptome de astm cu origine alergică. Regula de bază în astm rămâne folosirea celor două spray-uri. Spray-ul bronhodilatator se utilizează în crizele de sufocare, cu acest spray se dilată bronhiile, se elimină surplusul de mucus, de secreţii, care îngustează căile de ajungere a aerului în plămâni. Dar al doilea spray vizează cauza astmului, diminuează procesul inflamator şi acesta trebuie folosit zilnic, nu numai în crize ca celălalt spray bronhodilatator. Acest spray cu puţin cortizon îşi propune să rărească crizele, chiar să le înlăture.