Ligia Deca nu a mai prins un loc în noul Parlament, iar decizia de a veni pe ultima sută de metri cu un astfel de ordin poate fi interpretată drept o revoltă față de grupul politic din care face parte și care a adus-o în actualul Guvern, pentru că liberalii și progresiștii sunt cei care au eliminat lucrările de licență, creând astfel discriminări și inechități în mediul universitar, dar și introducând un prim pas spre deprofesionalizare. Acestea au fost, în ultimii 10 ani, argumentele celor care nu au fost de acord cu eliminarea lucrării de licență, în timp ce universitățile care au profitat de oportunitate și-au atras mai mulți studenți care caută simplificarea examenelor.
Luni, când deja se știa cine va intra în noul Parlament, Ligia Deca, actualul ministru PNL al Educației, a aflat că nu va intra în componența viitorului Parlament. Luni seara, Ligia Deca a lansat un proiect de act normativ care vine ca o lovitură sub centură pentru rectorii care au eliminat lucrările de licență după anul 2016.
Dacă modificările la metodologia-cadru de organizare și desfășurare a examenelor de absolvire, licență/diplomă și disertație vor fi aprobate în forma actuală, prin Ordin de ministru, vor fi nevoiți să-și scrie lucrarea de licență și studenții din anii terminali de la facultățile care au eliminat obligativitatea acesteia.
Proiectul a fost pus în transparență decizională, pe site-ul Ministerului Educației, iar în 10 zile va fi semnat de Ligia Deca Ordinul de ministru. Actualul Parlament rămâne în funcție până pe 20 decembrie, iar viitorul Guvern se va forma după preluarea mandatelor de către viitorii parlamentari, astfel încât ministrul Ligia Deca are timp suficient pentru introducerea noilor modificări la Legea învățământului universitar.
Modificări, în mijlocul anului universitar
Ligia Deca nu a mai prins un loc în noul Parlament, iar decizia de a veni pe ultima sută de metri cu un astfel de ordin poate fi interpretată drept o revoltă față de grupul politic din care face parte și care a adus-o în actualul Guvern, pentru că liberalii și progresiștii sunt cei care au eliminat lucrările de licență, creând astfel discriminări și inechități în mediul universitar, dar și introducând un prim pas spre deprofesionalizare. Acestea au fost, în ultimii 10 ani, argumentele celor care nu au fost de acord cu eliminarea lucrării de licență, în timp ce universitățile care au profitat de oportunitate și-au atras mai mulți studenți care caută simplificarea examenelor.
Proiectul de Ordin de ministru aduce modificări importante, chiar la mijlocul anului universitar, fără să fi existat măcar un anunț prealabil din partea Ministerului Educației, înainte de apariția acestuia. „Examenul de licență/diplomă constă în una sau două probe, stabilite de către senatul universitar, după cum urmează: a) proba de evaluare a cunoștințelor fundamentale și de specialitate; b) proba de prezentare și susținere a lucrării de licență/proiectului de diplomă. Forma actuala a fost adoptată tot de Ligia Deca prin ordin de ministru (semnat prin delegare de secretarul de stat Gigel Paraschiv) în februarie 2024, deci în urmă cu 9 luni. „Prezenta metodologie-cadru se aplică începând cu sesiunile de examene de finalizare a studiilor aferente promoției anului universitar 2023-2024”, prevede textul actului normativ.
Ultimul Ordin de ministru care prevedea obligativitatea susținerii lucrării de licență, pe lângă examen, a fost dat în anul 2015, în Guvernul Ponta, de către fostul ministru al Educației Sorin Cîmpeanu (care a migrat apoi la PRO România, apoi a ajuns la PNL). Dar din 2016, ministrul Mircea Dumitru, din guvernul Cioloș, a lăsat la alegerea fiecărei facultăți sau universități decizia de a avea ambele variante sau una singură, prin hotărârea conducerii.
Argumente pro și contra
Anul acesta au fost mai multe facultăți și universități care au decis eliminarea lucrării de licență. Printre acestea se numără și Facultatea de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, unde a fost luată decizia la cererea studenților. Au urmat facultățile de Drept din Craiova și Sibiu, după modelul Cluj și București care și-au anunțat aceeași intenție, din luna august, explicația fiind că s-a luat în considerare problema creată de programele antiplagiat care interpretează de multe ori eronat textele, astfel încât îi încarcă pe studenți cu un stres suplimentar.
Printre argumentele celor care susțin eliminarea lucrărilor de licență sunt și cele legate de furtul intelectual care pare de neoprit. În loc să încerce să depisteze acele teze copiate, furate sau cumpărate de pe piața neagră care s-a creat după 1990, rectorii și decanii au considerat că e mai simplu pentru toată lumea să se renunțe la licență și să se dea diplome fără a mai fi nevoie de lucrările finale. S-a pus și problema timpului pe care studenții nu l-ar avea la dispoziție pentru a face cercetare, în trei ani de studii.
Principalul argument al celor care susțin obligativitatea lucrării de licență, împreună cu examenul final, este legată de faptul că prin eliminarea acesteia, studenții de la facultățile care au decis să ofere diplomele de absolvire doar în baza unui examen și-au favorizat studenții și astfel pot înregistra un număr mai mare de înscrieri după ce și-au anunțat decizia. Alt argument este că în acest fel se creează discriminare și inechitate, pentru că facultăți acreditate în același sistem au metode diferite de licențiere a specialiștilor formați în cadrul lor.