Suma alocată pentru fiecare unitate – 14.678 de lei - este aproape de 6 ori mai mare decât cea plătită de Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS), recent, scopul fiind același cu al Ministerului Mediului. Deși măsurile luate de acest minister și-au dovedit ineficiența în combaterea atacurilor ursului brun care se înmulțește excesiv, în absența cotelor de vânătoare, deciziile rămân aceleași, dar prețul achizițiilor arată care este adevăratul scop al menținerii acestei specii ca protejată. În paralel, legislația privind despăgubirile acordate de stat victimelor ursului brun s-a modificat, exact după numirea în funcție a actualului ministru USR al Mediului – Diana Buzoianu -, astfel încât mai sunt foarte puțini cei care pot primi bani de la stat, după ce sunt atacați în propriile gospodării. Autoapărarea, în astfel de cazuri, se consideră braconaj deosebit de grav, iar instituția se apără în instanță de eventuale cereri de despăgubire din partea victimelor care nu s-au lăsat mâncate de specia protejată și au recurs la mijloace de autoapărare.
„Prin Administrația Fondului pentru Mediu a fost deja aprobată o finanțare de 24 de milioane de lei pentru instalarea a 1.635 de sisteme de garduri electrice în comunitățile unde incidentele cu ursul brun sunt frecvente. Este vorba despre un program lansat din 2023… cu dosare depuse încă de pe atunci, dar care a fost blocat mai bine de doi ani de zile, iar acum a fost readus la realitate. Prevenția funcționează. Și protejează vieți – ale oamenilor și ale animalelor”, anunța ministrul USR Diana Buzoianu, pe pagina proprie de Facebook, pe 23 ianuarie, simultan cu publicarea comunicatului de presă transmis de Ministerul Mediului.
Ministrul își laudă măsurile, declarându-le extrem de eficiente, deși rezultatele din teren spun cu totul altceva: atacurile urșilor se înmulțesc, de la un sezon la altul, pentru că populația de urși crește, în absența cotelor de vânătoare.
Același minister a plătit, recent, un recensământ al urșilor de pe teritoriul României, iar rezultatul este alarmant: avem între 12.000 și 14.000 de exemplare, cu 10.000 mai multe decât suportă pădurea, conform calculelor făcute de specialiștii în carnivore mari. Iar din această primăvară vom ajunge la circa 16.000, având în vedere înmulțirea acestor mamifere care au ajuns să facă până la 4 pui pe an, în loc de unul sau doi, iar dușmani naturali nu prea au.
Gardul nu e anticoncepțional
Situația s-ar rezolva prin transformarea întregii suprafețe a României în țarcuri – pentru că în ultimii ani au ajuns urși până în localitățile de câmpie, inclusiv în orașe mari și foarte aproape de Capitală. Adevărații specialiști – care nu sunt luați în considerare nici de actualul ministru, nici de comisiile înființate în timpul Guvernului Cioloș, compuse din activiști de mediu – consideră că măsura instalării gardurilor electrice este chiar nocivă, dincolo de faptul că nu rezolvă problema reală, adică înmulțirea excesivă a acestor mamifere care din perspectiva lor nici nu ar trebui să mai fie pe lista speciilor protejate, după recensământul finalizat anul trecut care arată cât de mare este populația de urs brun în România.
„Dincolo de faptul că arată ca niște lagăre, gardurile electrice întrerup și conectivitatea habitatelor. Cu garduri sau fără, problema rămâne. Gardul nu e anticoncepțional pentru urși. În baza studiului făcut, ar fi trebuit să se dea cotele anuale de vânătoare, prin ordin de ministru”, a explicat, pentru Jurnalul, Ovidiu Ionescu, profesor la Universitatea Transilvania din Brașov, specialist în carnivore mari și unul dintre cei care au studiat problema acestor mamifere în ultimii 20 de ani, în mai multe grupuri de cercetare.
Acesta spune că trebuie să ne așteptăm la și mai multe atacuri, mai multe victime și pagube materiale din ce în ce mai mari, începând din această primăvară, când ursul iese din perioada de hibernare, iar populația este deja mult mai mare decât acum doi ani, când s-a făcut recensământul. Cotele de vânătoare nu s-au mai dat aproape deloc după ce Guvernul Cioloș a interzis vânătoarea de urși în anul 2016, iar de atunci, mamiferele se înmulțesc peste măsură, fiind absolut firesc să iasă din pădure și să atace localitățile, în timp ce niciun guvern nu ia măsuri de stopare a înmulțirii lor.
Aprobat și finanțat în actualul mandat al Dianei Buzoianu
Dar suma alocată pentru achiziția de garduri electrice spune mai mult despre scopul acestei politici a Guvernului. Dacă în 2023 ICAS a făcut o achiziție similară, cu un preț de circa 2.500 de lei per unitate, Ministerul Mediului cumpără aproximativ același tip de gard electric pentru aproape 15.000 de lei per unitate, de 6 ori mai scump decât ICAS.
Surse guvernamentale au precizat, pentru Jurnalul, că achiziția vizează același tip de dispozitiv pe care l-a achiziționat și institutul, iar prețul nu poate crește atât de mult în doi ani. Am solicitat Ministerului Mediului un răspuns pentru această diferență de preț, dar singura precizare pe care am primit-o, neoficial, după o săptămână de așteptare, a fost că Ministerul a cerut lămuririle legate de preț de la Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), „deoarece ghidul de finanțare și metodologia aferentă au fost elaborate acolo, nu la minister”.
Ghidul de finanțare a fost elaborat și adoptat în anul 2023, dar actuala conducere a ministerului s-a lăudat cu această achiziție pe 23 ianuarie 2026, după ce a aprobat costul de 6 ori mai mare al gardurilor electrice, în mandatul Dianei Buzoianu, astfel încât s-au putut aloca și banii.
Juriștii ministerului mint și în instanță
Pentru a face economie la bugetul statului, același ministru a cerut înăsprirea regulilor de acordare a despăgubirilor, imediat după instalarea în funcție. În prezent, statul are de plătit despăgubiri pentru pagubele cauzate de atacurile urșilor, de anul trecut, de aproape 14 milioane de lei, cele mai multe cazuri fiind în județele Mureș, Sibiu și Harghita.
Dar regulile s-au schimbat, astfel încât vor fi dați mai puțini bani, pentru că păgubiții vor fi obligați să aducă dovezi privind valoarea bunurilor distruse. Cum în mediul rural e puțin probabil ca sătenii să poată aduce chitanțe și facturi pentru fiecare șopron, coteț, garaj sau obiect din bătătură, toate aceste bunuri distruse nu vor mai fi despăgubite, pentru că valoarea lor nu poate fi justificată.
În afară de această modificare de dată recentă, Ministerul Mediului se judecă în instanțele din toată țara cu păgubiții, pentru a nu le plăti nimic. Sunt județe cu sute de dosare pe an.
Un caz recent din județul Buzău se judecă la Curtea de Apel Ploiești, Secția Contencios Administrativ, unde, la ședința din 29 ianuarie 2026, instanța a fost indusă în eroare cu privire la cotele de vânătoare care nu s-ar putea da, ca în cazul altor specii, „pentru că ursul brun e specie protejată”. Avocata care reprezintă Ministerul Mediului a primit informația eronată din partea Departamentului Juridic al instituției.
Nu ar fi prima oară când din partea aceluiași departament juridic provin explicații care nu au nicio legătură cu realitatea sau cu legile – un exemplu relevant fiind răspunsul dat pentru Jurnalul, în cazul interpretării unui text de lege, juriștii ministerului pretinzând că „geoparcul UNESCO nu este arie protejată”, deși în lege scrie clar că geoparcul este „arie protejată de interes internațional”.
În acest fel procedează Ministerul Mediului, pentru a nu acorda despăgubiri unei victime a ursului, dacă omul s-a apărat și a împușcat mamiferul care l-a atacat în gospodărie, iar această faptă se consideră braconaj. Avocata a explicat instanței că tipul de braconaj, în acest caz, este deosebit de grav, având în vedere faptul că ursul brun este specie protejată, iar în acest caz „nu se pot da cote de vânătoare”. De fapt, cotele de vânătoare sunt prevăzute prin lege și se dau prin ordin anual de ministru, dar „braconajul” este invocat pentru a se excepta instituția de la plata despăgubirilor pentru victima ursului – în toate cazurile de acest fel.