Cele mai afectate vor fi marile cluburi care au devenit faimoase, dar trebuie să fie mai întâi demolate, pentru a se respecta cerințele Ministerului Mediului. Investitorii care au avut până acum „beach baruri” au fost somați să le demoleze, deși așteptau clemență din partea statului. Primarul municipiului Constanța s-a dus personal la premier și la Ministerul Mediului, să negocieze în favoarea proprietarilor de cluburi și restaurante construite pe plajă, dar nici măcar nu a fost primit. Cu o lună și jumătate înainte de a se deschide oficial sezonul, totul se demolează și multe porțiuni de plajă ar putea rămâne pustii, dacă nu se rezolvă problema licitațiilor în cel mai scurt timp.
Scandalul licitațiilor pentru atribuirea zonelor de plajă turistică merge mai departe, deși se așteptau rezultatele negocierilor cu Ministerul Mediului, începute anul trecut, în luna octombrie. Patronii de baruri, cluburi și restaurante de pe plajă aveau mari speranțe de la Ordonanța de Urgență privind procedura de închiriere a suprafețelor de plajă turistică pentru sezoanele 2023-2024, dată în luna februarie. A fost nevoie de o procedură de urgență pentru că anul trecut au expirat aproape 200 de contracte de închiriere, iar până la deschiderea oficială a sezonului estival, la 1 Mai, a mai rămas foarte puțin timp pentru pregătiri.
Plajele nu înseamnă doar suprafețele de nisip pe care se pun șezlonguri sau care sunt lăsate libere, pentru cei care nu vor să stea pe șezlonguri, ci mai înseamnă amenajarea unor „beach baruri”, a zonelor de activități sportive, a toaletelor publice etc. Cei care au avut „beach baruri” pe plajă până acum, în zonele pentru care au expirat contractele, au fost obligați să le demoleze, iar acest lucru a generat o altă dispută, pentru că operatorii economici cer predictibilitate. Mai multe asociații patronale din industria ospitalității au încercat să obțină de la Guvern o decizie privind închirierea pe perioade mult mai lungi, astfel încât să se poată face investiții rentabile.
Hotelurile vor plaje proprii
Hotelierii s-au plâns, inițial, că nu pot oferi șezlonguri gratuite pentru turiștii lor, așa cum se întâmplă în alte destinații din țările care au turismul foarte bine dezvoltat. S-a cerut, încă din vara anului trecut, transferul plajelor la primării, astfel încât să gestioneze administrația locală atribuirea suprafețelor destinate amenajării cu șezlonguri și „beach baruri”, în folosul turismului, litoralul fiind principala zonă din care vin banii la bugetul statului, din acest sector de activitate.
Zona Constanța-Mamaia-Năvodari a fost mereu în topul stațiunilor de la malul mării, având și cel mai mare aport la Produsul Intern Brut din turism și activitățile conexe. Cele mai mari afaceri de pe plajele turistice din această zonă sunt cluburile și restaurantele „de fițe”, care au făcut posibilă menținerea prețurilor „piperate” în această parte a litoralului, pentru un segment de public-țintă care e dispus să cheltuiască foarte mulți bani aici. Mai ales pentru acestea au fost negocieri, în ultimele luni, cu Ministerul Mediului, de la care se aștepta o păsuire și o prelungire a contractelor încheiate anterior, astfel încât să nu fie nevoie de demolarea lor înainte de organizarea noilor licitații.
Deși au așteptat răspunsuri din partea decidenților, patronii acestor afaceri s-au trezit cu ultimatum pentru demolarea în trei zile a construcțiilor de pe plajă. Pe 20 martie, primarul municipiului Constanța, Vergil Chițac, i-a însoțit pe reprezentanții asociației RESTO la București, în speranța că vor fi primiți de premierul Nicolae Ciucă și de ministrul Mediului, Tánczos Barna, dar au reușit să stea de vorbă, tot fără succes, numai cu cei de la Apele Române, administrație din componența Ministerului Mediului.
Ultimatum de la ministrul Barna
Fără a ține cont de perioada lungă de negocieri și de solicitările patronilor de restaurante și cluburi de pe malul mării, ministrul Tánczos Barna le-a dat un răspuns tranșant, însoțit de somația de a demola tot, în următoarele trei zile. Deși oamenii de afaceri, împreună cu primarul Chițac, s-au plâns de imposibilitatea de a avea predictibilitate pentru investiții, ministrul Mediului a luat în considerare doar termenele prevăzute în contracte și faptul că există suprafețe de plajă rezultate în urma extinderii, ceea ce duce la o reîmpărțire a parcelelor, astfel încât este nevoie de noi licitații, indiferent care sunt solicitările investitorilor.
„Ținând cont că, în anul 2022, aproximativ 200 de contracte de închiriere a plajei au încetat prin ajungerea la termen și, în același timp, o serie de lucrări privind combaterea eroziunii costiere au fost finalizate sau se află în curs de finalizare, drept pentru care loturile de închiriat au suferit modificări prin cuprinderea acestor suprafețe noi, este necesară reglementarea condițiilor de închiriere, în raport de începerea sezonului estival”, a argumentat ministrul Barna.
Vor putea reconstrui după 1 mai
Singura concesie pe care a făcut-o ministrul Mediului a fost reducerea termenelor de desfășurare a licitațiilor, iar prin OUG s-a stabilit reducerea numărului de oferte maxim admisibile în prezența cărora poate fi adjudecată licitația (de la două oferte la una). Prin OUG s-a stabilit și termenul contractului de închiriere la doi ani, pentru sezoanele estivale 2023-2024, termen minim necesar obținerii noului PUZ. Tot conform OUG, va exista posibilitatea analizării ofertelor de închiriere de către mai multe comisii, organizate la nivelul Administrației Naționale Apele Române (ANAR). „Toate aceste propuneri de reglementare subsumate vor conduce la reducerea la jumătate a perioadei de licitație și încheiere a contractelor, în prezent perioada însumând cel puțin 55 de zile“, a explicat ministrul Tánczos Barna.
Tot rămân aproape 30 de zile care se scurg de la data atribuirii licitațiilor, ceea ce înseamnă că se va depăși data de 1 mai, care marchează deschiderea oficială a sezonului estival de anul acesta. După atribuirea suprafețelor de plajă, administratorii trebuie să se ocupe și de amenajare. O parte a acestei amenajări o face doar Apele Române.
Fonduri europene pentru promovarea algelor de la mal
„Noi trebuie să așteptăm să vină cei de la Apele Române să aranjeze plaja, pentru că nu avem voie să venim noi cu utilajele. În ultimii ani au întârziat până la 1 iunie, chiar și după. Algele nu avem voie să le adunăm, nisipul nu avem voie să-l nivelăm pe malul mării, până nu vin ei, iar oamenii vin la plajă și începe circul, pentru că încep să ne reproșeze tot nouă: vai, ce mizerie!, Vai, nu avem șezlonguri!, Vai, n-am văzut așa ceva nicăieri, să nu ai de unde să-ți cumperi o apă plată sau o bere! Și toate astea ajung pe Facebook, pe Instagram, în ziare, cu mesajele «duceți-vă în străinătate, că litoralul românesc nu merită atenție!». Noi avem un hotel cu piscine proprii, dar oamenii vin aici să se ducă și la plajă pe malul mării și sunt oripilați, pentru că nu mai ieșim niciodată din acest haos, în timp ce Ministerul Fondurilor Europene alocă 10 milioane de euro pentru bloggeri din străinătate, să promoveze România. Ce să promoveze?”, spune un hotelier de la malul mării.
Faptul că plajele sunt gestionate de Ministerul Mediului este unul dintre impedimente, atunci când se dorește dezvoltarea turismului pe litoralul românesc, pentru că interesele de la Mediu sunt diferite de cele ale turismului. Un foarte bun exemplu este decizia din toamna anului trecut, de a interzice beach barurile și alte activități economice pe o perioadă de cinci ani, în zonele unde s-a făcut extinderea plajelor.
Fiind nevoie și de un Plan Urbanistic Zonal (PUZ), pentru a li se da aprobările necesare celor care vor să construiască aceste baruri, autoritățile s-au încurcat în birocrație și au demonstrat că turismul nu are mari șanse de a se dezvolta în România, atunci când nu reușesc să se înțeleagă Ministerul Mediului cu Ministerul Dezvoltării și cu primăriile. Ministerul Turismului nici nu a făcut parte din negocieri, în cele mai multe situații.
Unii patroni s-au conformat și au demolat
După ultimatumul primit pe 20 martie și lansarea caietelor de sarcini pentru organizarea licitațiilor s-au creat din nou mai multe tabere, pentru că unii s-au conformat și au demolat „beach barurile”, pregătindu-se pentru participarea la licitații. Construcțiile mici, de lemn, care pot fi ușor dezasamblate și transportate, se pot strânge și apoi se pot monta la loc.
Mamaia ar putea fi goală, la vară
Deși există costuri semnificative chiar și pentru acestea, patronii s-au obișnuit cu ideea că trebuie să-și mai asume niște pierderi impuse de organizarea o dată la doi ani a licitațiilor. Le vor scoate la vară, din creșterea prețurilor. Dar cele mai mari probleme le au cluburile, terasele și restaurantele „de fițe”, pentru care s-au făcut amenajări foarte costisitoare și care nu sunt ușor de demontat. Cei mai mulți patroni ai acestor afaceri încă refuză să le dărâme, așteptând o nouă rundă de negocieri după ce au primit ultimatum de la ministrul Mediului.
Primarul municipiului Constanța, Vergil Chițac, s-a implicat direct în apărarea acestora, tocmai pentru că de la ei vin cei mai mulți bani pentru Constanța. Prin pierderea lor, Chițac pierde, implicit, o sursă foarte importantă de venit. Fără cluburile „de fițe” de pe plajă, Mamaia ar putea fi goală, în această vară. Dar și alte porțiuni de plajă ar putea rămâne fără „beach baruri” și chiar fără șezlonguri, cel puțin în prima parte a sezonului, în funcție de data la care se termină licitațiile, apoi amenajările. Toate acestea se vor răsfrânge asupra turismului de pe litoral, în general, afectând implicit încasările la bugetul statului.
Administratorii plajelor și hotelierii se plâng de mai multe reguli impuse de Apele Române, care afectează nu doar afacerile lor, ci și PIB-ul României. Uneori nu sunt curățate plajele până după data de 1 iunie, iar algele pot fi strânse doar de angajații ANAR. Această situație distruge imaginea litoralului românesc.