Mircea Geoană părea candidatul ideal la alegerile prezidențiale din România, mai ales după ce PSD a declarat oficial că nu îl va susține, iar partidele de opoziție au pornit o campanie agresivă în favoarea secretarului NATO și un atac împotriva social-democraților. Toată săptămâna trecută a fost susținută această campanie, prin toate mijloacele mass-media și social media din România.
Totul s-a terminat duminică, pentru că a apărut raportul de plagiat care îl pune în mare dificultate pe Mircea Geoană, pe tiparul deja consacrat al politicienilor care au fost eliminați astfel în ultimii 14 ani, nu doar în România, ci în toate țările UE.
Schimbarea bruscă a venit exact după momentul în care președintele SUA, Joe Biden, a pierdut foarte mult capital de imagine, în fața contracandidatului său, Donald Trump. Dacă săptămâna trecută încă se certau partidele de la guvernare pentru stabilirea datei alegerilor prezidențiale din România, contextul fiind legat în mod evident tot de alegerile din SUA, acum PSD pare a fi mai degrabă de acord cu PNL, pentru fixarea zilei de vot după alegerile din SUA, renunțându-se la convenția inițială pentru luna septembrie.
Dar nimic nu ar putea justifica schimbarea bruscă de atitudine a partidelor din opoziție care au făcut campanie agresivă pentru candidatul independent Mircea Geoană. Doar descoperirea plagiatului poate fi o bună justificare. Iar Geoană nu a plagiat oricum, ci a copiat din doi președinți americani - ceea ce nu-l face un candidat mai bun pentru președinția României, ci îl pune pe „lista neagră” a politicii europene din ultimii 14 ani.
Jurnalista Emilia Șercan a dezvăluit, în PressOne, că Mircea Geoană „a plagiat prin traducere, fără vreun fel de atribuire și fără ghilimele, zeci de pagini din rapoartele anuale prezentate Congresului SUA de președinții americani Bill Clinton și George W. Bush”, în teza sa de doctorat, iar „cel puțin 78 de pagini din cele 279, cât totalizează lucrarea, au conținut plagiat - text, grafice și tabele - preluat fără atribuire din diverse surse”.
Apărarea e cel mai vizat domeniu
Cei mai mulți politicieni acuzați de plagiat în țările UE au fost eliminați, fără a li se da dreptul la apărare, chiar dacă și-au făcut tezele de doctorat într-o perioadă în care existau alte sisteme de citare. Cele mai răsunătoare cazuri din UE sunt în Germania, iar ca domeniu de activitate, pe primul loc este Apărarea.
Pe 1 martie 2011, ministrul german al apărării, Karl-Theodor zu Guttenberg, a demisionat, după ce Universitatea Bayreuth i-a retras titlul de doctor, pentru plagiat. Tot în 2011, Universitatea Heidelberg i-a retras titlul de doctor, pentru plagiat, eurodeputatului liberal german Silvana Koch-Mehrin, vicepreşedinte, la vremea respectivă, al Parlamentului European.
Doi ani mai târziu, pe 9 februarie 2013, ministrul german al Educației, Annette Schavan, a demisionat, la câteva zile după ce Universitatea din Dusseldorf i-a retras titlul de doctor, pentru plagiat. A urmat preşedintele Bundestagului, Norbert Lammert - care avea titlul de Doctor în Ştiinţe Sociale al Universităţii Bochum din 1975. Tot el a fost și cel mai vehement critic al fostului ministru german al Apărării, după ce Guttenberg a fost acuzat de plagiat.
Toți politicienii acuzați de plagiat, din 2010 până azi, au fost realmente surprinși de situație, mulți dintre ei încercând să se apere, spunând că au adus noutăți în doctoratele lor, dar toți au fost eliminați.
Singurele excepții: Von der Leyen și Kovesi
Până acum au fost doar două cazuri de persoane publice foarte importante care au scăpat de acuzațiile de plagiat, fără a fi eliminate definitiv din viața politică: Ursula von der Leyen (de două ori - la fiecare numire pe funcție) și Laura Codruța Kovesi.
Pe 28 septembrie 2015, ministrul german al Apărării, Ursula von der Leyen, era acuzată de plagiat, de către același blogger anonim care i-a „prins pe toți ceilalți politicieni din UE. Plagiatul a fost publicat pe website-ul VroniPlag Wiki, unde se arată că au fost identificate „elemente de plagiat în 27 din cele 62 de pagini ale disertației Ursulei von der Leyen din 1990”.
Cazul a fost preluat imediat de presa internațională și i s-a cerut demisia - la fel cum s-a procedat în toate celelalte cazuri. Von der Leyen, membră a partidului de centru-dreapta CDU al cancelarului Angela Merkel, a cerut Universității de Medicină din Hanovra să-i fie reevaluată lucrarea de către o comisie „expertă și neutră”. În 2019, Ursula von der Leyen a devenit președintele Comisiei Europene, iar scandalul plagiatului în cazul ei a fost reluat, cu a doua acuzație de plagiat, dar a scăpat a doua oară de acuzații, în mod surprinzător.
Și alte țări europene și-au pierdut politicieni importanți, pe bază de plagiat identificat de același blogger anonim, preluat de revista „Nature”, apoi de toată presa internațională. Cel mai relevant caz este al președintelui maghiar Pal Schmitt, care a demisionat din funcție, în aprilie 2012, după acuzația de plagiat.
În aceste condiții, Mircea Geoană ar putea deveni una dintre puținele excepții europene care după acuzația de plagiat să avanseze în carieră sau ar putea fi eliminat din cursa electorală. Situația poate fi explicată, la fel ca scandalul dintre PNL și PSD pe tema datei alegerilor (în septembrie sau la finalul lunii noiembrie), prin nevoia de a avea un președinte al României care să poată menține relații diplomatice bune cu viitorul președinte al SUA. Dacă va câștiga Donald Trump în SUA, Geoană pare să nu fie o opțiune avantajoasă, din perspectiva celor care fac aceste calcule politice și geopolitice.