Ieri, la ora 13, s-a încheiat un capitol din istoria României: ultimul nostru monarh a murit la vârsta de 96 de ani, la reședința sa privată din Elveția. Știrea a fost difuzată imediat de marile agenții de presă și publicații internaționale. La aflarea veștii, președintele Klaus Iohannis, aflat la o întâlnire cu ambasadorii țărilor UE acreditați la București, a cerut un moment de reculegere. „Regele Mihai a fost una dintre cele mai mari personalități ale României și a scris cu litere mari istoria României”, a spus președintele Iohannis. Este de așteptat ca Guvernul să adopte astăzi o hotărâre prin care să fie declarate trei zile de doliu național. Ieri, la sediul Executivului, a avut loc o întâlnire tehnică pentru stabilirea detaliilor și calendarului funeraliilor naționale. „La dorința Custodelui Coroanei române, funeraliile Regelui Mihai I vor respecta tradiția înaintașilor Maiestății Sale Defuncte”, a comunicat Familia Regală. Drapelul de la Castelul Peleș a fost arborat în bernă.
Regele Mihai va fi înmormântat conform unui protocol special care se va stabili între reprezentanții statului român și cei ai Casei Regale. „Există un protocol între Casa Regală şi MApN, privind funeraliile Majestăţii Sale Regele Mihai. Sunt mai multe momente ale funeraliilor, dar mai întâi trebuie să discutăm cu reprezentanţii Casei Regale. Majstatea Sa Regele Mihai a fost ultimul mareşal al Armatei Române în viaţă. În plus, sunt funeralii ale unui fost şef de stat, iar MApN este parte din acest protocol, alături de MAI”, a explicat ministrul Apărării, Mihai Fifor. Deși nu s-a stabilit încă protocolul, România ar trebui să respecte câteva principii de bază, precum doliul național.
„Este o zi istorică, prin dispariția unui om precum Regele Mihai”, a declarat, pentru Jurnalul, academicianul Răzvan Theodorescu. „Este o zi marcată de tristețe, este ziua în care, practic, monarhia dispare din istoria României. În cazul de față, trebuie să fie funeralii de stat, pentru că a dispărut un conducător al statului român. Niciun șef de stat nu a dispărut după 1989, este primul care dispare. Încă nu cunoaștem protocolul pentru înmormântare, dar trei zile de doliu național se impun în această situație. Înmormântarea Regelui Carol al II-lea s-a petrecut în chip firesc, atunci când relicvele au fost aduse de la Lisabona. În cazul înmormântării Regelui Ferdinand au fost funeralii de stat, cu participarea parlamentarilor, a guvernului, a armatei. În cazul Regelui Carol I, la fel. Practic, atunci exista o Casă Regală. Astăzi există doar o familie regală, nu mai există o Casă Regală. În situația aceasta nu apare succesorul după ce dispare un rege. Acum dispare regele și nu mai rămâne nimic în urma sa. Nu poate vorbi nimeni despre o succesiune la tron. Chiar dacă s-ar pune problema instaurării monarhiei, s-ar căuta, ca la 1866, un prinț străin, pentru că prințul Nicolae era singurul care ar fi avut dreptul la succesiune. Despre legea (privind Casa Regală n.n.) care este în dezbatere acum nu doresc să vorbesc, pentru că sunt zile foarte triste”, spune Răzvan Theodorescu.
În legătură cu succesiunea la tron, istoricii explică de ce nu urmează niciun alt rege, din punct de vedere constituțional. „Probabil va fi înmormântat ca un șef de stat, dar vom afla în urma discuțiilor. S-a modificat statutul Casei Regale, dar nu era pusă în discuție neapărat linia succesorală. Principesa Margareta devine custode al coroanei, dar ca să devină regină trebuie validată printr-o Constituție. Ultima Constituție monarhică presupunea ca monarhul să nu aibă o soție din România, pentru că s-a încercat să nu se creeze o dinastie românească. Mihai I a fost rege al României, dar Principesa Margareta nu văd cum ar putea fi regină. Titlul de principesă se moștenește și se păstrează, dar regina trebuie unsă, ori nu este cazul”, a explicat, pentru Jurnalul, istoricul Mihai Ursu, directorul Muzeului de Istorie de la Suceava.
Chiar este o discuție, o asociație susține aducerea fiului mai mic al prințesei Diana. Dar e numai o discuție, până la ceva oficial trebuie referendum Mihai Ursu, istoric