Tăvălug de mișcări pe zona dosarelor sensibile. Astăzi este așteptat un punct de vedere oficial din partea Parchetului General cu privire la rezultatul renumărării voturilor pentru alegerea primarului Sectorului 1, operațiune efectuată de Poliția Capitalei, în urma dispoziției emisă în acest sens de către Secția pentru Investigare a Infracțiunilor din Justiție. Surse judiciare arată că procedura de renumărare a fost finalizată și că s-a descoperit faptul că fostul edil, candidatul PSD, Daniel Tudorache, ar avea cu peste 1.000 de voturi mai multe decât primarul validat, Clotilde Armand, de la USR. O a doua mișcare se referă la o cerere depusă de fostul primar al Constanței, Radu Mazăre, care a solicitat Curții de Apel București să recunoască o hotărâre definitivă a instanțelor din Magadascar prin care extrădarea sa în România a fost declarată nulă. Iar, între USR-PLUS și PNL există o situație tensionată cu privire la liderii liberali de la Iași, Costel Alexe și Mihai Chirica, cercetați de DNA, respectiv de DIICOT, pe care progresiștii îi vor plecați din funcții. Asta, în timp ce însuși liderul USR, Dan Barna, este vizat, la rândul său, de un dosar penal transmis de DLAF la DNA, în care sunt cercetate fapte penale legate de fondurile europene.
La mai bine de o jumătate de an de la validarea alegerilor locale din toamna lui 2020, rezultatul vizând scrutinul în urma căreia Clotilde Armand a fost validată în funcția de primar al Sectorului 1 poate fi aruncat în aer. Dosarul instrumentat de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) cu privire la o presupusă fraudă electorală și în care este cercetat inclusiv procurorul Nicolae Sprâncu, fostul președinte al Biroului Electoral al Sectorului 1, a intrat, pare-se, în linie dreaptă. Surse judiciare au precizat că, după două luni de când procurorul de caz a dispus renumărarea voturilor din saci, această operațiune a fost finalizată de către polițiști, iar operațiunea ar fi scos la iveală faptul că peste 1.000 de voturi în plus ar fi în favoarea candidatului PSD, fostul edil Daniel Tudorache, care, oficial, a pierdut alagerile.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție urmează ca, în cursul zilei de astăzi, să emită un comunicat de presă oficial cu privire la această situație mai mult decât explozivă. Cert este că, prin dispoziția procurorului SIIJ Sorin Iașinovschi, sacii cu voturi au fost preluați de la Tribunalul București și mutați la Serviciul de Control Intern al Poliției Municipiului București, unde a fost verificat fiecare buletin de vot, din cele 166 de secții de votare arondate circumscripției electorale a sectorului 1. Operațiunea s-a dovedit a fi una extrem de anevoioasă, întrucât o parte din saci, respectiv buletine de vot și procese verbale de centralizare a rezultatelor, erau umede și, prin manipularea lor, se risca alterarea mijloacelor materiale de probă.
O mie de voturi în favoarea lui Tudorache, după numărătoarea Poliției
Imediat după scrutinul din 27 septembrie 2020, PSD a cerut Biroului Electoral Central renumărarea voturilor pentru alegerea primarului Sectorului 1, după ce, la Antena 3, au apărut imagini din care rezultă faptul că, în incinta unde erau depozitați, sub pază, sacii cu voturi, au pătruns persoane neautorizate, împreună cu procurorul Nicolae Sprâncu, șeful biroului Sectorului 1, care au umblat în acest saci și care au luat un astfel de sac din camera respectivă. Toate contestațiile și cererile depuse au fost respinse, iar rezultatul alegerilor, respectiv al faptului că Clotilde Armand ar fi câștigat aceste alegeri, a fost validat și de instanța de judecată.
PSD și Dan Tudorache au formulat plângere penală a Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, reclamând, printre altele, comiterea unor infracțiuni de către Dan Barna, președintele USR, procurorul Nicolae Sprâncu – președintele Biroului Electoral Sector 1 și Andrei Nicolescu, membru USR. Procurorul de caz, Sorin Iașinovschi, susține în ordonanța sa că, pentru a putea face actele necesare din dosar, e necesară renumărarea voturilor de la alegerile locale.
Clotilde Armand: Nu plec de la primărie
Într-o postare pe contul său de socializare, primarul USR al Sectorului, 1, Clotilde Armand, scrie că președintele PSD, Marcel Ciolacu, îi cere demisia. „Iar restul pesediștilor vor fi fericiți pentru că vor putea jefui în continuare comunitatea din Sectorul 1. Ghinion. Nu plec nicăieri iar rezultatul alegerilor a fost validat de 4 instanțe judecătorești. Nimeni și nimic nu mai poate să răstoarne rezultatul alegerilor. Nici măcar secția creată de Dragnea. Ați mințit poporul cu televizorul, domnule Ciolacu. De cele 473 de procese verbale găsite flagrant asupra unui membru PSD deasupra sediului Biroului Electoral de Sector 1 în Direcția de Mediu a primăriei pare că au uitat pesediștii. Și de ancheta de la Secția 4 de poliție sau de imunitatea fostului primar obținută cu un post de parlamentar. Oameni buni, nu-i credeți. Lăsați-i să urle de disperare pentru că au pierdut privilegiile și le-am distrus rețeaua de făcut bani necinstiți”, mai scrie Armand.
Radu Mazăre cere Curții de Apel București să recunoască ilegalitatea extrădării sale din Madagascar
O altă mișcare interesantă pe zona justiției este cazul fostului edil al Municipiului Constanța, Radu Mazăre, aflat, în prezent, în executarea unui mandat de 9 ani de închisoare. Acesta a adus, zilele trecute, noi dovezi cu care speră să convingă judecătorii că nu a existat o cooperare reală între statul Madagascar şi România pentru aducerea lui în ţară. Într-o nouă cerere, depusă la Curtea de Apel București, Radu Mazăre scrie, printre altele, că „exercitarea dreptului subsemnatului de a putea părăsi în mod real și efectiv teritoriul României în termen de 45 de zile de la data punerii în libertate. În subsidiar, în temeiul art.74 alin. din Legea nr. 302/20004 să mă repună în situația anterioară, cu consecința transferului pe teritoriul Republicii Madagascar, urmând a se parcurge, din nou, procedura de extrădare”.
Fostul edil cere, de asemenea, instanței „să ia act de poziția oficială a statului malgaș, transmisă pe cale oficială prin care se anulează procedura de extrădare a subsemnatului și că în cauză a existat o fraudă la extrădare”.
Reamintim că, pe 8 mai 2019, Radu Mazăre a fost arestat în Madagascar, la solicitarea autorităţilor române, după ce fostul primar al Constanţei fusese condamnat la 9 ani de închisoare într-un dosar vizând mai multe retrocedări ilegale. După zece zile, Mazăre era urcat într-un avion şi trimis autorităţilor din România, pentru ispăşirea pedepsei. La mai bine un an de la acel moment, în octombrie 2020, Tribunalul Antananarivo a decis că operaţiunea de extrădare s-a făcut ilegal, fără să există o decizie a judecătorilor din insulă, iar fostul primar al Constanţei trebuie readus în Madagascar pentru a avea parte de un proces corect. Tribunalul Antananarivo a dispus repunerea în situaţia anterioară extrădării, respectiv aducerea lui Radu Mazăre înapoi în Madagascar din închisoarea din România. Hotărârea Tribunalului din Antananarivo a fost pronunţată în 9 octombrie 2020, fiind executorie odată cu comunicarea oficială a actelor către autorităţile române. Radu Mazăre este în prezent în penitenciar, fiind condamnat la 9 ani de detenţie într-un dosar privind retrocedările din staţiunea Mamaia.
Dan Barna nu exclude o persecuție politică împotriva sa, prin intermediul DLAF și DNA
În acest timp, liderul USR, Dan Barna, dă de înțeles că este posibil ca asupra sa să fie exercitată, prin intermediul Direcției Naționale Anticorupție, o persecuție politică.
Acesta a reproșat, ieri, DLAF, că a sesizat DNA în dosarul privind modul în care compania sa a derulat programe cu fonduri europene, că nu i-a pus la dispozișie documentele trimise la procurorii anticorupție. În ceea ce privește faptele reținute de DLAF, Barna susține că, în fapt, acestea sunt niște nereguli sau „confuzii”.
„DLAF o instituţie a statului care face verificări. Când le încheie - de fapt asta e cerinţa pe care o am eu, ca aceste verificări să se încheie cât mai repede, să fie trimise la DNA, astfel încât să putem încheia această poveste începută în 2019, înainte de prezidenţiale”, a declarat Barna, în cadrul unei conferințe de presă. Întrebat dacă i se pare că ar fi vreo regie în cazul său, având în vedere că informaţiile despre posibile probleme penale au apărut înainte de alegerile prezidenţiale din 2019 şi înainte de congresul de unificare al USR-PLUS, vicepremierul a răspuns: „Nu am ce să comentez, sunt lucruri pe care poate să le constate oricine urmăreşte acest subiect. De asta comunic foarte frecvent, cum aflu un detaliu comunic foarte transparent, pentru că nu există nicio faptă legată de activitatea mea care să fie în afara legii sau de care să-mi fie ruşine. Sunt foarte transparent, răspund la orice întrebare".
Interesant este și faptul că, în acest peisaj, reprezentanții USR-PLUS fac presiuni asupra partenerilor de guvernare de la PNL să retragă complet sprijinul politic liderului PNL Iași, Costel Alexe, dar și primarului PNL de la Iași, Mihai Chirica, pentru că sunt cercetați penal, unul într-un dosar instrumentat de DNA, iar celălalt într-un dosar instrumentat de DIICOT. Aceste presiuni și șicane sunt recunoscute, pe surse, și de liderii liberali de la București.