Curtea Constituțională a publicat motivarea deciziei prin care a admis excepția de neconstituționalitate invocată de Avocatul Poporului, în privința modului în care, prin ordin de ministru al Sănătății, a fost instituită obligativitatea internării persoanelor prezumate a fi fost în contact cu un infectat COVID-19. Judecătorii arată că articolul din Legea Sănătății care permite această măsură, prin simpla menționare a ei ca și posibilitate, fără oferirea unor garanții în ceea ce privește respectarea drepturilor fundamentale ale omului, este ilegal. CCR arată că această carantinare se poate face numai prin prisma unei legi care să fie clară și predictibilă, cu posibilitatea persoanei afectate de acest regim de a ataca în instanță internarea forțată.
Simpla menționare a unei măsuri privative de libertate, așa cum este internarea obligatorie pentru prevenirea răspândirii unor boli transmisibile, nu poate fi considerată însă ca fiind suficientă pentru a întruni condiția legalității, arată judecătorii Curții Constituționale, printr-o motivare devastatoare la adresa Guvernului Orban. Astfel, așa cum reiese din prevederile constituționale și internaționale, tot la nivelul legii, și nu prin acte normative subordonate acesteia, trebuie stabilite motivele și condițiile în care o astfel de măsură se poate dispune, procedura aplicabilă, dreptul persoanei de a ataca în justiție actul în temeiul căruia s-a dispus internarea sa obligatorie și asigurarea garanțiilor pentru un acces la justiție efectiv.
Judecătorii susțin că, în acest sens, se impune amintit că articolul 5 paragraful al patrulea din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a libertăților fundamentale prevede că „orice persoană lipsită de libertatea sa prin arestare sau detenție are dreptul să introducă recurs în fața unui tribunal, pentru ca acesta să statueze într-un termen scurt asupra legalității detenției sale şi să dispună eliberarea sa dacă detenția este ilegală”.
Trebuie asigurat accesul la justiție
Conform Curții Constituționale, legiuitorul trebuie să aibă în vedere că dispozițiile referitoare la internarea obligatorie reprezintă ultima opțiune la care autoritățile pot recurge pentru a realiza obiectivul de prevenire a răspândirii unei boli transmisibile, “astfel că este necesar să fie reglementate și alte măsuri de o severitate mai scăzută, care să fie aplicate, dacă sunt eficiente, așa cum a precizat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența antereferită”.
Magistrații consideră că, în reglementarea măsurii internării obligatorii, legiuitorul nu trebuie să omită efectele pe care internarea obligatorie le poate avea asupra persoanelor aflate în ocrotirea sau în îngrijirea persoanei internate. “Prin urmare, se impune stabilirea printr-o lege, în sensul articolului 53 din Constituție, a condițiilor de instituire a carantinei, a formelor pe care această măsură le poate lua, în funcție de necesități, și a unei proceduri, chiar dacă aceasta este mai generală, astfel încât să reprezinte un cadru flexibil pentru o intervenție adecvată a autorităților administrative. De asemenea, Curtea consideră că este imperativă asigurarea unui drept de acces efectiv la justiție, mai ales atunci când carantina dobândește toate caracteristicile unei privări de libertate”, se arată în motivarea deciziei.
Criza nu poate justifica abuzul
Un paragraf esențial al acestui document este acela care arată cum caracterul excepțional, imprevizibil al unei situații nu poate constitui o justificare pentru a încălca ordinea de drept, prevederile legale și constituționale referitoare la competența autorităților publice ori cele privind condițiile în care se pot aduce restrângeri exercițiului drepturilor și libertăților fundamentale. “Având în vedere că situația de criză generată de o pandemie reprezintă premisa inevitabilă a unor astfel de restrângeri, legislația națională trebuie însoțită de garanții clare și eficiente împotriva oricăror abuzuri sau acțiuni discreționare ori ilegale”, mai scriu judecătorii, admițând, astfel, excepția de neconstituționalitate formulată de Avocatul Poporului. Motiv pentru care constată că dispozițiile art. 25 alin. (2) teza a doua din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și ale art. 8 alin .(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.11/2020 privind stocurile de urgență medicală, precum şi unele măsuri aferente instituirii carantinei sunt neconstituționale.