Contestația formulată de Amalia Bellantoni a evidențiat probleme grave legate de validitatea semnăturilor adunate pentru susținerea candidaturii, potrivit documentului.
În documentul oficial, se menționează că multe dintre semnături erau suspecte, având similitudini evidente și incluzând fotocopii, ceea ce a dus la concluzia că numărul minim necesar nu a fost îndeplinit.
Curtea a subliniat că Biroul Electoral Central (BEC) ar fi trebuit să respecte nu doar numărul de semnături, ci și valorile fundamentale stipulate în Constituție. Aceste valori includ promovarea democrației și respectarea drepturilor omului, esențiale pentru orice candidat la funcția de președinte.
Comportamentul public al Dianei Șoșoacă a fost catalogat ca fiind contrar acestor valori. Documentul menționează scandaluri în care a fost implicată, inclusiv agresarea jurnaliștilor și declarații care contestă caracterul democratic al României. De asemenea, au fost aduse acuzații grave privind amenințări la adresa securității naționale și promovarea unor idei proruse.
Curtea a concluzionat că lipsa atașamentului la valorile constituționale constituie un motiv valid pentru respingerea candidaturii. Aceasta subliniază importanța integrității sistemului democratic și a respectării normelor legale pentru toți candidații la funcții publice înalt poziționate.
Judecătorii CCR care au votat pentru respingera candidaturi, au considerat că „promovarea unui discurs constant antidemocratic și antisemit de către doamna Diana Iovanovici Șoșoacă și despre o conduită sistematică, persistentă și îndelungată menită să afecteze fundamentele constituționale ale statului român și ale garanțiilor acesteia, respectiv apartenența României la structurile
euroatlantice. Îndemnul la nerespectarea valorilor fundamentale ale Constituției reprezintă un atac frontal la ideile și principiile democratice și la ordinea constituțională”.
De asemenea, judecătorii CCR susțin că Diana Șoșoacă „pune la îndoială și desconsideră obligația de respectare a Constituției prin discursul său public referitor la înlăturarea unor garanții esențiale ale valorilor și opțiunilor fundamentale ale statului, respectiv calitatea de stat membru al UE și al NATO.”
Aceștia a explicat și că o persoană care ar urma să ocupe funcția de președinte, „exercită această demnitate, prin comportamentul său instituțional și discursul constituțional, trebuie să demonstreze existența respectului și a atașamentului său la valorile constituționale astfel cum acestea transpar din identitatea națională a poporului român și identitatea constituțională a statului
și a societății consacrate în Legea fundamentală.”
„Contestarea lor nu poate fi acceptată, întrucât Președintele României prin natura funcției sale reprezintă un garant al statului de drept și al democrației constituționale, principii care stau la baza organizării și funcționării statului. A nega sau a distorsiona aceste principii echivalează cu a repudia însăși ideea de Constituție și constituționalism, care caracterizează existența statului de drept”, se mai arată în motivarea Curții.
Judecătorii CCR explică și de ce au puterea de a decide ei dacă un candidat poate fi acceptat sau nu.
„Revine în mod exclusiv Curții Constituționale competența de a verifica dacă în exercitarea dreptului politic de a fi ales în funcția de Președinte al României candidatura îndeplinește toate condițiile de eligibilitate rezultate din Constituție. Având în vedere că, în prezenta cauză, se contestă de către autorul sesizării neîndeplinirea unor astfel de condiții de eligibilitate, Curtea, în limitele sesizării sale, urmează să le examineze. Astfel, pentru a determina dacă doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă îndeplinește
condițiile de eligibilitate de natură constituțională referitoare la respectarea Constituției și a democrației, Curtea va evalua conduita și declarațiile sale publice, precum și efectele acestora în plan constituțional.”
„În consecință, Curtea reține, raportat la actele și faptele descrise de contestatori și reținute la paragrafele 7-14 și 22 ale prezentei hotărâri, că înregistrarea candidaturii doamnei Diana IovanoviciȘoșoacă la alegerile pentru Președintele României din anul 2024 încalcă condițiile de eligibilitate prevăzute de dispozițiile constituționale ale art.1 alin.(3) și (5), ale art.82 alin.(2), corelate cu cele ale art.148 și 149, cu referire la valorile democrației, la statul de drept, la respectarea Constituției corelate cu garanția politicomilitară a acestora, respectiv apartenența României la UE și NATO. Astfel, Curtea va admite contestaţiile formulate și va anula Decizia Biroului Electoral Central nr.18/D din 3 octombrie 2024”, concluzionează Curtea Constituțională.
Decizia CCR în cazul Șoșoacă are o Opinie Separată redactată de unul dintre judecători
Decizia CCR în cazul Șoșoacă conține o Opinie Separată redactată de unul dintre judecători. Este vorba despre judecătorul Laura Iuliana Scântei care explică de ce s-a împotrivit deciziei în cazul Șoșoacă.
„Având în vedere rolul esențial al justiției constituționale de a garanta prin interpretare judicioasă și în limitele competențelor constituționale, protejarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale oricărei persoane în fața oricăror abuzuri ale puterii instituționalizate, inclusiv ale dreptului însuși; Având în vedere că scopul prezentei opinii separate nu este acela de a susține sub nicio formă, direct sau indirect, persoane, declarații, conduite, acțiuni, comportamente sau gesturi politice, trecute, prezente sau viitoare, făcute sau care ar fi făcute de oricare dintre părțile din dosarele aflate pe rolul Curții Constituționale, indiferent de calitatea acestora; În dezacord cu soluţia adoptată cu majoritate de voturi de Curtea Constituţională în soluționarea Dosarelor nr.3043F/2024 și nr. 3045F/2024 având ca obiect două contestații formulate împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 18D/03.10.2024 privind înregistrarea unei candidaturi și a semnului electoral la alegerile pentru Președintele României în anul 2024, formulăm prezenta opinie separată, considerând că instanța de control constituțional trebuia să respingă contestațiile formulate împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 18D/03.10.2024”, scrie în deschiderea documentului Opinie Separată.
IATĂ MOTIVAREA: https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2024/10/HOTARAREA-nr.2.pdf
Printre altele, în opinia separată scrie următoarele: „Contenciosul electoral privind alegerile prezidențiale este un contencios obiectiv și abstract și nu poate privi comportamente, discursuri, calificări politice sau acte de propagandă electorală, specifice unui contencios electoral subiectiv și concret”.
„În opinia noastră, în total dezacord cu toată jurisprudența Curții în materia contenciosului electoral privind alegerile prezidențiale, hotărârea majorității pronunțată în soluționarea contestațiilor ce fac obiectul Dosarelor nr.3043F/2024 și nr. 3045F/2024 nu se întemeiază pe niciuna dintre aceste condiții obiective de fond și de formă, reglementate expres prin Constituție și prin lege organică. Nicio dispoziție constituțională sau legală nu permite Curții Constituționale ca, pe calea interpretării propriei competențe (la rândul ei, expresă și limitativ prevăzută de Constituție si lege), să-și extindă și să completeze sfera atribuției de soluționare cu două noi condiții pentru depunerea candidaturilor, condiții care au o vădită natură subiectivă (întrucât vizează aspecte ce țin de comportamentul, opiniile și declarațiile unei persoane) și care nu au fost prevăzute nici în Constituție, nici în Legea nr. 370/2004 sau Legea nr. 47/1992”, mai scrie în document.
Totodată „hotărârea majorității impune neechivoc și cu caracter definitiv și general obligatoriu, ca cele două obligații să devină condiții de fond pentru depunerea candidaturilor, deși nu sunt stabilite expres prin Constituție sau prin Legea nr. 370/2004 și, pe cale de consecință, să fie verificate prealabil înregistrării candidaturii la alegerile prezidențiale.”
„Așadar, prin interpretarea propriei competențe, prin opinia majorității, se adaugă în Legea nr. 370/2004 noi condiții de fond pentru depunerea candidaturilor și completează procedura legală cu atribuții noi privind verificarea îndeplinirii acestor condiții anterior înregistrării candidaturii, de către Biroul Electoral Central. Or, Legea nr. 370/2004 a limitat competența acestuia de a verifica îndeplinirea condițiilor de fond și de formă doar la cele prevăzute de respectiva lege pentru candidaturi”, se mai arată în document.
Documentul mai analizeză „dreptul la un proces echitabil” și prezintă o concluzie.
„Considerăm că legiuitorul a reglementat expres și limitativ cadrul legal pentru exercitarea unui contencios electoral obiectiv care permite verificarea unor condiții legale obiective si care are ca finalitate asigurarea unui proces electoral echitabil și just. Alte condiții care vizează comportamente, fapte, declarații ale unui candidat conferă contenciosului electoral un caracter subiectiv, iar procedura în cadrul acestuia nu poate fi derulată în absența cadrului legal privind un proces echitabil, cu toate garanțiile procesuale aferente acestuia, conform jurisprudenței Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului”, scrie la finalul Opiniei Separate semnate de judecătorul Laura Iuliana Scântei.
Ciolacu: Motivarea în cazul Șoșoacă întărește discuția privind necesitatea unei ample reforme a CCR
Premierul Marcel Ciolacu a declarat că motivarea în cazul Șoșoacă întărește discuția privind necesitatea unei ample reforme a CCR. Totodată, șeful Guvernului a vorbit despre implicațiile cazului în campania electorală spunând că nu va intra în „galopul electoral practicat de unii candidați”.
Mesajul a fost trimis pe Facebook.
„Motivarea Curții Constituționale în cazul doamnei Șoșoacă întărește discuția privind necesitatea unei ample reforme a CCR. Această discuție trebuie să plece de la realitatea că procedura actuală transformă CCR într-o instanță care nu îi oferă celui în cauză dreptul la apărare sau recurs. De aceea, consider că între BEC și CCR ar trebui să existe un filtru de legalitate pe care îl poate asigura doar Înalta Curte de Casație și Justiție. De aici trebuie să pornim discuția, pentru a nu exista nicio urmă de îndoială”, a spus Marcel Ciolacu.
În partea a doua a mesajului, premierul a anunțat că refuză să intre „în acest galop electoral inconștient practicat de unii candidați”.
„Am însă o mare dilemă. Cât de mult trebuie să ai atrofiat mușchiul bunului-simț să susții sus și tare că trebuie ca anumite partide să fie scoase în afara legii pe motiv de extremism, dar apoi să te faci scut pentru cineva care face apologia legionarismului și a urii împotriva evreilor?! Chiar și într-o campanie electorală, există anumite linii roșii care nu trebuie trecute. Pentru a nu arunca societatea românească în urmă cu 50 de ani. Nu voi intra niciodată în acest galop electoral inconștient practicat de unii candidați. Singura discuție rațională și serioasă din societate trebuie să fie legată de reforma CCR. Și asta voi face eu”, a precizat Marcel Ciolacu.
(sursa: Mediafax)