BIROUL ELECTORAL CENTRAL pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2025
DECIZIE privind respingerea înregistrării candidaturii independente a domnului Georgescu Călin la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025
În termenul prevăzut la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ilustrat la pct. 29 din Programul calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2025, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 17/2025,
La data de 07.03.2025, sub nr. 5CAN/BEC/P.R.2025/07.03.2025 a fost depusă la Biroul Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2025, candidatura domnului Georgescu Călin la funcţia de Preşedinte al României, candidat independent.
Odată cu depunerea candidaturii a fost depus şi semnul electoral al domnului Georgescu Călin, în condițiile prevăzute la art. 30 alin. (1)-(5) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Faţă de dispozițiile art. 16 alin. (3) şi ale art. 37 din Constituția României, republicată, de jurisprudenţa Curţii Constituționale în materia contenciosului electoral prezidențial,de prevederile art. 4, art. 27-30 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Hotărârii Autorităţii Electorale Permanente nr. 1/2025 privind aprobarea modelelor
propunerii de candidatură, a modelului declaraţiei de acceptare a candidaturii şi a modelului declaraţiei de renunţare la candidatură care vor fi folosite la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025 şi ale Deciziei Biroului Electoral Central nr. 2D/26.02.2025 privind documentele pe care trebuie să le depună partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizațiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenți în vederea înregistrării candidaturilor şi a semnelor electorale la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025, se constată următoarele:
Analizând jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României în materia contenciosului electoral prezidențial (a se vedea Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024), Biroul Electoral Central ia act de faptul că, în exercitarea de către curte a atribuţiilor exclusive de a,,veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României" (art. 146 lit. f) din Constituţia României), respectiv de a-şi stabili competenţa (art. 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale), instanța de contencios constituţional a statuat în sensul că
persoanele care candidează la alegerile pentru Preşedintele României trebuie să îndeplinească condiţiile,,care rezultă din formula sacrosanctă a jurământului depus de persoana aleasă în funcţia de Preşedinte al României", şi anume să respecte Constituţia şi să apere democrația, condiții pe care candidatul trebuie să le îndeplinească încă de la momentul depunerii candidaturii sale, aceasta în contextul în care,,propunerile de candidați pentru alegerea Preşedintelui României se depun la Biroul Electoral Central, cel mai târziu cu 50 de zile înainte de data alegerilor" art. 27 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României.
Biroul Electoral Central, în considerarea prevederilor art. 11 alin (1) lit. B а), respectiv alin. (3) al aceluiaşi articol din Legea nr. 47/1992, constată că,, Deciziile şi hotărârile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor", aceste dispoziții reprezentând reflexia dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 147 alin (4) teza a doua din Constituţie, potrivit cărora,,De la data publicării,
deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor". De altfel, chiar Curtea Constituţională, în Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024, statuează în sensul că efectele actului jurisdicţional al Curții Constituţionale se subsumează prevederilor art. 147 alin (1) şi (4) din Legea fundamentală (a se vedeaîn acest sens considerentul 53 al hotărârii).
Subsecvent reţinerii acestor premise esenţiale, Biroul Electoral Central este în măsură să sublinieze împrejurarea că deciziile şi hotărârile Curții Constituționale fac parte din ordinea constituțională şi sunt general obligatorii, impunându-se erga omnes,aşadar şi autorităţilorpublice chemate să organizeze şi să urmărească buna desfăşurare a procesului electoral pentru alegerea Preşedintelui României, inclusiv
Biroului Electoral Central. Astfel, în luarea deciziilor privind înregistrarea candidaturilor pentru alegerea Preşedintelui României, Biroul Electoral Central este obligat, potrivit prevederilor art. 147 alin. (4) din Constituţie, să respecte şi să valorifice, să dea eficienţă statuărilor cu forţăjuridică constituţională ale instanţei de contencios constituţional, aşadar inclusiv celor pronunţate în exercitarea de către aceastaa atribuţiilor circumscrise obligaţiei sale dea veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui României (Hotărârile Curții Constituționale a României nr. 2 şi nr. 32/2024).
Prin urmare, atât Legea fundamentală, cât şi Curtea Constituțională - prin jurisprudenţa sa obligatorie şi pentru Biroul Electoral Central-, au configurat cadrul axiologic în care au loc alegerile pentru funcţia de Preşedinte al României. Astfel, condiţiile de formă ale candidaturii, precum şi cele speciale de fond, inclusiv declaraţia candidatului în sensul că îndeplineşte condiţiile legale pentru a candida, trebuie analizate, pe de o parte, în cheia conformităţii lor cu cadrul constitutional general, iar, pe de alta, în cheia subsidiarităţii lor în raport cu poziționarea 2
candidatului, în sensulmanifestării de către acesta a uneiatitudini de naturăa aduce sau nu atingere cadrului constituţional.
Astfel, între aceste repere prestabilite, confirmate în jurisprudenţa obligatorie a Curţii Constituţionale, Biroul Electoral Central nu poate da prevalenţă analizei aspectelor formale ale prezentei candidaturi, în detrimentul celor fundamentale, tranşate deja de curte. De altfel, dacă Biroul Electoral Central nu ar analiza întreg contextul candidaturii, există riscul ca, în lipsa unei învestiri ulterioare a Curţii Constituţionale cu această verificare, o candidatură afectată de fundamentale carenţe să fie înregistrată şi să parcurgă întregul proces electoral, pentru ca, în final, Curtea Constituţională să fie pusă în situaţia infirmării rezultatelor sufragiului pentru lipsa manifestă, preexistentă depunerii candidaturii, a unei condiții de înregistrare a acesteia.
În această împrejurare, Biroul Electoral Central constată că procesul electoral pentru alegerea Preşedintelui României a fost demarat în anul 2024, iar prin Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, Curtea Constituţională a anulat întregul proceselectoral cu privire la alegerea Preşedintelui României, desfăşurat în baza HG nr. 756/2024 şi a HG nr. 1061/2024, dispunând reluareaîn integralitateaacestuia.
Relevant pentru Biroul Electoral Central este faptul că hotărârea Curţii Constituţionale, anterior menţionată, analizează și statuează cu privire la maniera în care candidatula cărui candidatură face obiectul prezentei verificări de legalitate, a înţeles să se raporteze la condiţiile care rezultă din formula sacrosanctă a jurământului depus de persoana aleasă în funcția de Preşedinte al României, fiind
relevată o atitudine în manifestă contradicţie cu valorile de esență ale statului de drept. Or, statuărileCurții Constituţionale din Hotărârea nr. 32 din6 decembrie 2024, statuăriobligatorii şipentru Biroul Electoral Central, conduc la concluzia că, în ceea ce priveşte candidatura domnului Georgescu Călin, aceasta nu întruneşte condiţiile de legalitate întrucât candidatul, prin nerespectarea regulilor procedurii electorale, a
încălcat însăşi obligaţia (expressis verbis prevăzută în Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 5 octombrie 2024) dea apăra democrația, care se întemeiază tocmai pe sufragii corecte, integre şi imparţiale, în conformitate cu legea, în lipsa cărora este alterat însuşi fundamentul ordinii constituționale actuale.
De altfel, anulând procesul electoral în curs şi dispunând reluarea în integralitate a acestuia (inclusiv cu privire la depunerea de candidaturi) ca urmare a conduitei candidatului de nerespectare a reglementărilor procedurii electorale, esențiale pentru democraţie şi statul de drept, Curtea Constituţională a tranşat implicit şi general obligatoriu şi cu privire la neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru înregistrarea candidaturii depuse de către candidatul Georgescu Călin, fiind inadmisibil ca, la reluarea procesului electoral, să se considere că aceeaşi
persoană îndeplineşte condiţiilepentru a accede la funcţia de Preşedinteal României.
În concluzie, atâttimp cât instanţa de contencios constituțional a statuat deja cu privire la aspectele mai sus menţionate, îndeplinirea celorlalte condiții de înregistrare a candidaturii şi a semnului electoral, apare ca irelevantă.
3 Pe cale de consecinţă, în aplicarea Hotărârilor Curții Constituționale nr. 2 din 5 octombrie 2024, respectiv nr. 32 din 6 decembrie 2024, şia dispozițiilorart. 147 alin (4) teza a doua din Constituție, art. 11 alin (1) lit. Ba), respectivalin. (3) din Legea nr. 47/1992, art. 17 alin. (2) şi (3), ale art. 29 alin. (1)-(3), ale art. 30 alin. (6), precum şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
BIROUL ELECTORAL CENTRAL
DECIDЕ:
Art. 1. - Respinge înregistrarea candidaturii domnului Georgescu Călin la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025, cu nr.
5CAN/BEC/P.R.2025/07.03.2025, precum și a semnului electoral cu nr. 4/SEL/BEC/P.R.2025/07.03.2025.
Art. 2.- Prezenta decizie se aduce la cunoştinţă publică prin afişare pe pagina de internet a Biroului Electoral Central.
Cu drept de contestaţie la Curtea Constituțională în termen de 24 de ore.
Bucureşti,
Nr.18A 109.03.2025
PREŞEDINTE,
Judecător Cristinel Grosu