Rata natalităţii în continuă scădere în Italia este văzută ca o urgenţă naţională, însă, deşi guverne succesive au promis să o considere o prioritate, niciunul nu a reuşit până acum să stopeze căderea.
În 2023 s-au înregistrat 379.000 de naşteri - cele mai puţine de la anul unificării ţării, în 1861 -, în scădere cu 3,6% faţă de 2022 şi cu 34,2% faţă de 2008, ultimul an în care în Italia s-a consemnat o creştere a numărului de nou-născuţi.
Tot în 2023, rata fertilităţii a scăzut la 1,2 copii per femeie, de la 1,24 în 2022, mult sub rata de înlocuire a populaţiei, de 2,1.
În ce priveşte decesele, numărul lor a fost de circa 661.000 în 2023, în scădere faţă de precedenţii trei ani, când pandemia a dus la creşterea mortalităţii.
Potrivit ISTAT, speranţa medie de viaţă a crescut cu şase luni faţă de 2022, ajungând la 83,1 ani.
Deşi sporul natural negativ a fost de 282.000 de persoane, populaţia totală s-a redus cu doar 7.000, fiind de 58,99 milioane, graţie imigraţiei străine şi revenirii unor italieni din emigraţie.
În 2023, străinii (5,3 milioane) alcătuiau 8,99% din populaţia totală, în creştere cu 3,2%, majoritatea locuind în nordul ţării.
Populaţia totală a Italiei scade constant începând din 2014, pierderea acumulată de atunci fiind de peste 1,36 milioane de locuitori, echivalentul populaţiei celui de-al doilea oraş al ţării, Milano.
În septembrie trecut, ISTAT prognoza că Italia ar putea pierde aproape 10% din numărul locuitorilor în următorii 25 de ani, populaţia urmând să scadă, conform unui scenariu de bază, la 54,4 milioane de locuitori până în 2050.
Scoţând în evidenţă fenomenul îmbătrânirii demografice rapide, ISTAT a precizat vineri că aproape un locuitor din patru avea vârsta de 65 de ani, şi că, pentru prima dată în istoria ţării, numărul locuitorilor de peste 80 de ani l-a depăşit pe cel al copiilor sub 10 ani. În urmă cu 50 de ani, proporţia era de 1:9.
De asemenea, numărul centenarilor a atins un nou record de 22.500 de persoane.