Legea în cauză, deși a trecut în luna martie de Senatul României, se află, în acest moment, în procedură de avizare și raportare la Camera Deputaților, ceea ce înseamnă că nu se află încă în vigoare. Atât ordinul lui Nazare, cât și proiectul legislativ USR-ist vorbesc despre „Întărirea securității cibernetice în raport cu actori statali și nonstatali”. Asta, în condițiile în care companiile care generează căsuțele de poștă electronică ce urmează a deveni ilegale la stat sunt occidentale.
Vineri, 15 mai 2026, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a semnat și emis Ordinul nr. 543, conform căruia, „pentru întărirea securității cibernetice în raport cu situația geopolitică actuală generată de actori statali și nonstatali, se implementează normele tehnice suplimentare necesare, la nivelul stațiilor de lucru ale Ministerului Finanțelor și al unităților subordonate (Agenția Națională de Administrare Fiscală și Autoritatea Vamală Română)”.
Aceste norme tehnice vizează „restricționarea accesului” la șase tipuri de aplicații și acces informatic. Este vorba, în primul rând, de folosirea porturilor USB pentru dispozitivele de stocare. Apoi, este vorba despre interzicerea utilizării adreselor de e-mail personale, cum ar fi adresele de Gmail, Yahoo sau Outlook.
Mai departe, ordinul lui Nazare interzice accesarea de pe calculatoarele ANAF, AVR și MF a platformelor de cloud sharing, respectiv Dropbox, Google Drive sau Microsoft OneDrive. Se interzice accesarea platformelor de AI ChatCPT, Gemini sau Copilot, dar și a platformelor de social media, inclusiv a aplicației WhatsApp.
Iar ca să fie total, ordinul mai interzice și folosirea instrumentelor online de traducere, cum ar fi Google Translate.
Coincidența USR-istă din Parlament
Potrivit aceluiași document, aceste măsuri vor fi implementate „în vederea reducerii vulnerabilităților existente la nivelul stațiilor de lucru, al sistemelor informatice și al aplicațiilor care sunt operaționalizate sau sunt în curs de operaționalizare și în vederea adoptării standardului ISP 27001, pentru a putea proteja datele și sistemele informatice ale Ministerului Finanțelor și ale unităților subordonate (Agenția Națională de Administrare Fiscală și Autoritatea Vamală Română). Ordinul mai prevede că atât conducerea, cât și personalul Centrului pentru Informații din cadrul Ministerului Finanțelor vor aduce la îndeplinire prezentul ordin.
Alexandru Nazare pare să se fi inspirat, în această acțiune, dintr-o inițiativă legislativă înregistrată, la data de 26 noiembrie 2025, la Senatul României, de către un grup de senatori și deputați de la USR, în frunte cu senatorul Vasile Ciprian Rus.
Aceștia au redactat și înregistrat la Parlament proiectul de lege pentru înființarea Serviciului Național de Comunicare Electronică și pentru utilizarea adreselor de poștă electronică oficiale.
67% din administrația publică folosește astfel de aplicații
Expunerea de motive a acestui proiect de act legislativ seamănă până la identitate cu ceea ce a ordonat Alexandru Nazare, prin documentul emis la finalul săptămânii trecute. Mai exact, inițiatorii de la USR explică, în cuprinsul expunerii de motive care însoțește proiectul legislativ, că „România are nevoie urgentă de un cadru unitar, sigur şi modern pentru comunicarea electronică oficială” și că „în prezent, o proporţie semnificativă a autorităţilor şi instituţiilor publice din ţară - inclusiv peste 67% dintre unităţile administrativ-teritoriale - utilizează adrese de poştă electronică comerciale precum Gmail, Yahoo sau Outlook pentru transmiterea documentelor şi corespondenţei oficiale”.
Conform parlamentarilor USR, această practică „reprezintă un risc major pentru securitatea cibernetică a statului, protecţia datelor personale ale cetăţenilor, integritatea documentelor oficiale, trasabilitatea şi responsabilitatea administrativă și încrederea publicului în servicile instituţiilor statului. Utilizarea unor infrastructuri private, necontrolate de statul român, generează vulnerabilităţi sistemice care pot duce la pierderi de date, interceptări neautorizate, acces fraudulos, compromiterea corespondenţei oficiale sau imposibilitatea de a reconstitui traseul administrativ al unui document”.
Amenzi până la 10.000 de lei
Prin acest proiect legislativ, parlamentarii progresiști vor să înființeze Serviciului Naţional de Comunicare Electronică (SNCE), ca infrastructură digitală guvernamentală destinată comunicării oficiale.
De asemenea, legea urmărește reglementarea utilizării adreselor de poştă electronică oficiale de către toate autoritățile, instituțiile şi entităţile publice și, în mod expres, „interzicerea utilizării adreselor de poştă electronică comerciale pentru activitatea instituţională”. Legea stabileşte obligaţia ca „toate instituţiile publice să utilizeze exclusiv adrese de poştă electronică oficiale, iar nerespectarea acestei obligaţii atrage sancţionarea conducătorilor şi personalului conform legii, fără a afecta validitatea actului administrativ transmis în raport cu destinatarul de bună-credinţă”. Amenzile stabilite sunt în cuantum de la 2.500 de lei, până la 10.000 de lei.
Nu în ultimul rând, prin acest proiect legislativ, este vizată crearea Registrului Naţional al Adreselor Electronice Oficiale (RNAEO), administrat de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR).
Proiectul de lege nu a fost adoptat, el aflându-se la vot final în Camera Deputaților
Această lege nu este încă în vigoare, însă, cu toate acestea, la Ministerul Finanțelor, prin ordin al lui Alexandru Nazare, ea este deja implementată. Propunerea legislativă a celor de la USR a primit avize favorabile de la Consiliul Economic și Social, de la Consiliul Fiscal, de la Consiliul Legislativ și de la ANCOM. De asemenea, a primit avize favorabile și de la comisiile senatoriale pentru Drepturile Omului, pentru Administrație Publică și Economică.
Doar Comisia Juridică a Senatului a emis un aviz negativ. Iar Comisia pentru Comunicații a transmis Plenului Senatului un raport favorabil cu observații. La data de 4 martie 2026, cu o prezență de 102 senatori, Plenul Senatului a adoptat proiectul de lege, cu 77 de voturi pentru, un singur vot împotrivă și 22 de abțineri.
S-au abținut 21 de senatori de la AUR și un parlamentar neafiliat. Un alt parlamentar neafiliat a votat împotriva adoptării acestui proiect de lege. Ceilalți, de la PSD, PNL, USR, UDMR și PACE, au votat pentru.
Legea se află, în prezent, pe masa Camerei Deputaților, care este for decizional. Aici, Comisia pentru Tehnologia Informației și Comisia pentru Administrație Publică aveau termen să depună raportul final până la data de 31 martie 2026. Raportul nu a fost încă depus.