Puțini se așteptau ca tratativele derulate la începutul acestei săptămâni, la Geneva, între echipele conduse de subsecretarul de Stat american, Wendy Sherman, și adjunctul ministrului rus de Externe, Serghei Riabkov, să detensioneze tensiunile bilaterale acumulate în ultimele luni, deoarece cele două părți s-au așezat la masa tratativelor cu obiective total diferite.
SUA au sperat să-i ademenească pe ruși prin implicarea Kremlinului în negocieri privind rachetele cu rază intermediară de acțiune în Europa și limitarea exercițiilor militare. De cealaltă parte, reprezentanții Moscovei au vorbit despre refacerea aranjamentelor de securitate existente pe continentul european după Războiul Rece, prin oprirea extinderii NATO, reducerea legăturilor blocului militar transatlantic cu Ucraina și cu țări din fostul spațiu al Uniunii Sovietice, precum și prin restricționarea drastică a desfășurărilor de forțe pe teritoriul membrilor din Europa de est ai alianței.
Dialogul surzilor s-a terminat cu o singură concluzie: tratativele vor continua în funcție de rezultatele reuniunii Consiliului NATO-Rusia, programată astăzi, la Bruxelles, precum și de discuțiile din cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, ce urmează să aibă loc mâine, la Viena.
De altfel, neînțelegerile au persistat până și în stabilirea unui calendar al viitoarelor tratative. În timp ce Sherman a insistat că subiecte precum controlul armamentului și alte chestiuni de securitate sunt complicate și nu pot fi negociate în doar câteva săptămâni, Riabkov a subliniat că solicitările Rusiei trebuie abordate urgent, deoarece „nu ne permitem întârzieri suplimentare”.
La rândul său, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a ieșit ieri la rampă, avertizând că, deși Rusia nu a fixat termene-limită, Moscova nu va fi mulțumită de „tergiversarea la nesfârșit a acestui proces” de abordare a solicitărilor sale privind obținerea de garanții de securitate din partea NATO și, implicit, a SUA. Recent, administrația Putin avertizase că va riposta prin măsuri militare, dacă NATO ignoră cererile privind acordarea de garanții de apărare.
Divergențe ireconciliabile
Divergențele majore dintre cele două părți aveau să devină evidente încă din timpul conferințelor de presă separate, organizate de Sherman și Riabkov, la capătul celor opt ore de negocieri.
„Am fost fermi în respingerea unor propuneri de securitate, care sunt pur și simplu neavenite pentru SUA!”, a tunat Sherman. „Nu vom permite nimănui să dea de pământ cu politica ușilor deschise, promovată de NATO, care a fost întotdeauna un principiu central al Alianței Nord-Atlantice!”, a continuat ea, citată de Reuters și „The Wall Street Journal”. Rusia „nu poate dicta politicile externe ale altor țări” și nici modul în care se extinde NATO, a mai spus Sherman.
De cealaltă parte, Riabkov a replicat în conferința sa de presă: „E foarte important ca Ucraina să nu poată adera niciodată la NATO. Avem nevoie de obligații legale ferme; nu de promisiuni, ci de garanții! Este o chestiune care ține de securitatea Rusiei!”. „Le-am prezentat oficialilor americani în cel mai detaliat mod posibil logica şi substanţa propunerilor noastre, le-am explicat de ce obţinerea garanţiilor juridice că NATO nu se va extinde este un imperativ absolut. Le-am explicat de ce trebuie neapărat să primim garanţii juridice privind neinstalarea de sisteme militare de atac la frontierele Rusiei. De asemenea, am explicat de ce punem problema ca NATO să abandoneze sistemele militare montate în ţările care au devenit membre NATO după anul 1997”, a mai spus Riabkov, citat de agenția Sputnik. În categoria acestor țări intră și România.
În același timp, Riabkov a dat asigurări că Rusia nu are „nicio intenție să atace Ucraina”, iar Occidentul nu trebuie să fie îngrijorat de „escaladarea situației”. Cu toate acestea, întrebată la sfârșitul negocierilor dacă rușii au oferit asigurări că Ucraina nu va fi atacată, Sherman a răspuns: „Nu cred că știm răspunsul la această întrebare.”. La rândul său, consilierul prezidențial american pentru Securitate Națională, Jake Sullivan, a declarat la postul „NBC”: „Credem că amenințarea unei invazii este reală!”.
Concesii americane
Pe lângă refuzul subiectelor considerate tabu de către administrația Biden, SUA au avansat o serie de propuneri pentru „îmbunătățirea stabilității strategice”, după cum s-a exprimat Sherman. Între acestea, figurează stabilirea de limite reciproce în privința instalării sistemelor balistice în Europa, precum și reducerea exercițiilor militare.
Disponibilitatea Casei Albe de a discuta despre limitarea rachetelor cu rază intermediară de acțiune lansate de pe uscat reprezintă o schimbare importantă pentru Washington. Administrația Trump respinsese propunerile lui Putin pentru un moratoriu privind desfășurarea rachetelor cu rază intermediară de acțiune în Europa.
Negocierile pe tema acestor subiecte sunt însă singurele concesii pe care americanii par dispuși să le facă Moscovei în tratativele forțate de Kremlin prin comasarea trupelor ruse la granița cu Ucraina. Revenirea desfășurărilor NATO în Europa de Est până la liniile din anii 1990 și garanțiile pentru oprirea extinderii alianței transatlantice erau, evident, solicitări inacceptabile, încă din momentul în care au fost formulate de Putin.
Surse din NATO susțineau recent pentru CNN că pretențiile Kremlinului ar putea fi „deliberat ridicole, pentru a forța o revenire asupra unor decizii precum admiterea de noi membri NATO și scoaterea din calcul a unor țări precum Ucraina și Finlanda”, sau ar putea fi pur și simplu „un spectacol care să le permită oficialilor ruși să spună că au încercat să negocieze cu Occidentul pentru a justifica o escaladare a situației în fața propriilor cetățeni”.