Din dosarele Poliției reiese că metodele de furt au devenit din ce în ce mai ingenioase, în ultimii ani, iar rețelele s-au extins, fiind transjudețene sau chiar transnaționale, ca în cazul de la aeroportul militar Mihail Kogălniceanu, din Constanța. De la „conducta înțepată” pe câmp - metoda preferată de furt a celebrilor „benzinari” de după Revoluție, până la aparatura pentru bruiaj și extragerea motorinei prin telecomandă - metode pe care le foloseau șoferii lui Cristian Borcea, prinși de Poliție recent -, hoții de motorină și benzină din România au încercat multe moduri de operare, venind permanent cu noutăți. Singurii care au rămas constanți, păstrându-și același mod de operare, spre surprinderea polițiștilor care anchetează astfel de cazuri, sunt angajații transportului public din București, de la vechiul ITB, din regimul comunist, devenit RATB, apoi STB. Șoferii de autobuz din Capitală folosesc de zeci de ani metoda clasică a sustragerii motorinei direct din rezervor, dar compania pare să nu fie interesată de această problemă. Doar Poliția Capitalei mai intervine, din când în când.
Polițiștii din Dâmbovița au reținut, recent, 24 de șoferi de autocisterne în dosarul furtului de benzină și motorină din cisternele cu care erau aprovizionate mai multe benzinării din țară. Jumătate dintre ei sunt angajați la firma lui Cristian Borcea - fost acționar al echipei de fotbal Dinamo București, om de afaceri prezent pe piața carburanților și gazelor naturale. Restul lucrează pentru o firmă din Italia. Au fost chemate la audieri peste 60 de persoane.
În cazul acestor hoți de carburanți, chiar compania deținută de Borcea a fost cea care a angajat o firmă de detectivi particulari. Ofițerii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice din Poliția Dâmbovița au descoperit folosirea celei mai noi metode de furt: instalații artizanale de care s-ar fi folosit atunci când descărcau carburanții transportați de la rafinărie, dar și aparate electronice de bruiaj pentru sistemele de măsurare a carburanților, instalații improvizate, rezervoare ascunse și dispozitive electronice comandate de la distanță, cu ajutorul cărora ar fi fost sustrasă benzina și motorina.
Compania la care erau angajați a apelat la o firmă de detectivi particulari care i-a monitorizat câteva luni, până la intervenția Poliției. Reprezentanții MAI spun că firma putea apela direct la Poliție, dar conducerea companiei a preferat să obțină prin firma de detectivi particulari toate probele în acest dosar.
Greu de prins și de recuperat pagubele
Furtul de carburanți are deja o istorie în România, fiind una dintre problemele cele mai mari ale Poliției, de-a lungul timpului. Pagubele pe care le produc rețelele de hoți de carburanți pot ajunge la milioane de dolari, iar recuperarea lor e foarte dificilă. În plus, se vorbește în multe locuri din țară despre sprijinul pe care hoții îl au chiar de la polițiștii care ar trebui să-i oprească. Tocmai de aceea, în cel mai recent caz de acest fel, compania care a avut suspiciuni în legătură cu furtul de carburanți practicat de șoferii angajați a preferat să apeleze la o firmă de detectivi particulari, pentru a strânge toate dovezile înainte de a merge la Poliție.
În anii ’90, „benzinarii” furau carburanții înțepând conductele de pe câmp, în locuri izolate, iar benzina și motorina se luau cu găleți puse sub conducte, iar polițiștii au descoperit ca metodă de operare că hoții foloseau un furtun prin care trăgeau carburanții cu gura, pentru a curge în găleată. Metoda ar mai fi folosită și astăzi, conform unor surse din județele Constanța și Tulcea, dar hoții încă nu au fost prinși.
O altă metodă veche este la transportul public de persoane din București.
Un polițist care s-a ocupat de una dintre anchetele de la RATB, cu un deceniu în urmă a mărturisit, pentru Jurnalul, că a fost uimit să descopere cum același mod de operare s-a păstrat pe o perioadă atât de lungă de timp, deși au fost nenumărate acțiuni ale Poliției, în urma cărora au fost prinși și pedepsiți cei care furau de la serviciul de transport al Capitalei. Polițistul spune că într-un astfel de caz este vinovată doar conducerea companiei, pentru că nu și-a luat măsuri pentru a stopa fenomenul.
Prejudiciul de două milioane de euro de la Kogălniceanu
De-a lungul timpului, rețelele hoților de combustibili s-au extins și au funcționat inclusiv cu ajutorul celor care ar fi trebuit să-i oprească, așa cum a fost cazul de la baza militară Mihail Kogălniceanu, unde zece persoane au fost reținute, în 2023, pentru furt de motorină, nouă fiind militari. Aceștia au furat șapte tone de motorină din cel mai păzit obiectiv militar din Europa de Est. Inculpații au fost trimiși în judecată la finalul anului 2023, însă procesul a început propriu-zis în februarie 2025.
Opt dintre ei și-au recunoscut fapta și au declarat cum furau motorina, prin metode foarte sofisticate, astfel că nu au fost prinși timp de 4 ani.
Din acest dosar instrumentat de DIICOT aflăm că rețeaua opera la baza militară Mihail Kogălniceanu din anul 2017. Hoții au sustras timp de patru ani combustibil (motorină și kerosen) ce aparținea guvernului SUA. Combustibilul era furat atât din incinta unității militare cât și din zonele dedicate efectuării unor exerciții tactice în județul Constanța, printr-o metodă ingenioasă care i-a ajutat să sustragă tone de carburanți de la una dintre cele mai securizate baze militare NATO din Europa de Est, valoarea totală a prejudiciului ajungând la aproape două milioane de dolari.
Metoda era următoarea: o parte din cantitatea de combustibil nu era livrată de societatea comercială care se ocupa cu administrarea generatoarelor din cadrul bazei, iar la intervale prestabilite, cisternele pline cu combustibil intrau pe poarta unității militare, pentru a alimenta cele șapte generatoare, dar alimentarea nu era completă și o parte din motorină rămânea în cisternă. La ieșirea din baza militară, nimeni nu mai verifica dacă în mașină mai era sau nu combustibil, iar ce rămânea era sustras de hoții bine organizați.
Alt mod de operare al militarilor de la Kogălniceanu era falsificarea borderourilor de la preluarea combustibililor care ajungeau în rezervorul avioanelor militare care crea „plusuri în gestiune, în vederea însușirii bunurilor”.
Rețele transjudețene care se extind
Percheziţii la reţelele hoţilor de carburanţi s-au mai făcut în ultimii ani, descoperindu-se alte metode ingenioase. Un dosar important a fost instrumentat în Prahova, în ianuarie 2025, la hoţii de motorină, prejudiciul depășind 300.000 de lei. Rețeaua sustrăgea și roţi de camioane, şi acumulatori auto.
Poliţiştii ploieşteni au făcut, anul trecut, percheziţii și în judeţul Argeş. În 2024, hoții din Argeș reușiseră să fure motorină de mai multe ori din autotrenuri, conform Inspectoratului Judeţean de Poliţie Prahova.
Cu un an înainte, un alt grup infracțional organizat a fost descoperit în București, Prahova și alte cinci județe. Hoți de combustibil erau angajați ai unei firme de transport de carburant. Dosarul a fost instrumentat de Serviciul de Investigaţii Criminale Ilfov, iar perchezițiile au fost făcute în judeţele Ilfov, Argeş, Ialomiţa, Prahova, Dâmboviţa, Teleorman şi în municipiul Bucureşti.
Angajații societăţii comerciale de transport carburant au reușit să fure, acum doi ani, cantităţi importante de benzină şi motorină, modificând sisteme GPS şi debitmetre. Gruparea funcționa după o schemă foarte clară care a fost utilizată vreme de aproape un an, potrivit anchetatorilor, din ianuarie 2024, până la finalul lunii noiembrie.
În cazul respectiv, 17 persoane (trei femei şi 14 bărbaţi), dintre care 13 angajaţi ai firmei de transport carburant, au sustras cantităţi importante de benzină şi motorină, în timpul efectuării transporturilor de carburanţi, apoi au comercializat carburanții.
În prezent, transportul produselor petroliere prin conducte magistrale este realizat de S.C. OMV Petrom S.A. și S.C. Conpet S.A., ca urmare a încetării activității S.C. Petrotrans S.A., operatori care asigură transportul produselor petroliere finite de la unitățile de prelucrare către depozitele de distribuție.
Analiza datelor disponibile pentru perioada 2020–2026 evidențiază faptul că fenomenul infracțional asociat sustragerii produselor petroliere din infrastructura de transport a înregistrat fluctuații semnificative de la un an la altul.
La nivel național au fost sesizate 12 infracțiuni privind furturile din conductele magistrale de transport produse petroliere în anul 2020, 4 infracțiuni în anul 2021, 27 de infracțiuni în anul 2022, 15 infracțiuni în anul 2023, 18 infracțiuni în anul 2024, 4 infracțiuni în anul 2025 și 4 infracțiuni în anul 2026, până în prezent.
Evoluția datelor evidențiază caracterul fluctuant al fenomenului infracțional, cu un nivel maxim înregistrat în anul 2022, urmat de o diminuare în perioada 2023–2026.
Datele analizate indică faptul că principalul mod de operare utilizat de autori constă în intervenția neautorizată asupra conductelor magistrale de transport prin realizarea unor instalații artizanale de racordare, destinate extragerii și sustragerii produselor petroliere. Totodată, au fost constatate situații de perforare a conductelor, evidențiate prin existența unor găuri libere identificate cu ocazia verificărilor efectuate în teren.
Având în vedere datele disponibile, se poate aprecia că fenomenul furturilor din infrastructura de transport a produselor petroliere s-a menținut la un nivel relevant în perioada analizată, manifestând oscilații anuale determinate atât de oportunitățile infracționale existente, cât și de eficiența măsurilor de prevenire și combatere adoptate de operatorii economici și structurile de aplicare a legii. Principalele vulnerabilități identificate rămân reprezentate de conductele magistrale de transport al țițeiului, în special prin utilizarea instalațiilor artizanale de racordare în vederea sustragerii produselor petroliere.
IGPR - Direcția de Ordine Publică