Pentru comparație, conform Studiului Uniunii Europene privind măsurile pentru domeniul forestier implementate de statele membre în exercițiul financiar 2014-2021, 44 state și regiuni ale Uniunii Europene (Spania, Franța și Germania aplică la nivel regiune) au alocat peste 5% din finanțările disponibile ale Planurilor de Dezvoltare Rurală pentru domeniul pădurilor!
Prin acest protest, aducem aminte autorităţilor că România este într-o procedură de infringement pentru nerespectarea obligaţiilor în ceea ce priveşte reţeaua Natura 2000 [numărul cazului este INFR(2020)2033]. La 12 februarie 2020, Comisia Europeană a trimis o scrisoare de punere în întârziere României, iar ulterior, la la 2 iulie 2020, Comisia Europeană a solicitat României din nou să ia măsurile necesare pentru a-și proteja și a-și gestiona rețelele Natura 2000, îndemnând insistent România să combată exploatarea forestieră ilegală și să protejeze mai bine pădurile aflate pe siturile Natura 2000 de pe teritoriul său.
Planul Naţional Strategic este o ocazie unică de a finanţa costurile directe şi pierderile de venituri legitime ale proprietarilor de păduri peste ale căror proprietăţi s-au suprapus siturile Natura 2000 – Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale ignoră recomandările Comisiei Europene şi pune în corzi România în procesul de infringement.
În analiza SWOT și analiza nevoilor pentru sectorul forestier, documente transmise către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale de către organizațiile din sectorul forestier, s-a arătat:
30% din pădurile României au un grad de accesibilitate foarte redus datorită lipsei drumurilor forestiere. În aceste zone, lemnul putrezește în păduri și se execută puțin din lucrările de îngrijire a masei lemnoase.
România are un specific național prin dependența a 3,5 milioane de gospodării de resursa de lemn foc, care creează un necesar ridicat de resursă și un deficit în piață.
Combaterea tăierilor ilegale nu se poate face fără o asigurare legală a necesarului de resursă, asigurare legală a resursei care nu se poate face fără investiții în accesibilizarea fondului forestier și în tehnologii de exploatare cu impact redus asupra mediului.
România are un patrimoniu unic de biodiversitate. Protecția acestui patrimoniu nu se poate transfera prin restricții către proprietarii păduri, fără angajamente susținute prin măsuri compensatorii obligatorii prin legislație europeană și națională.
România are peste 500.000 de hectare de pășuni împădurite. Este absurd să cheltuim prin PNRR 11.000 Euro/ha pentru a crea un hectar pădure din plantații și concomitent prin Planul Național Strategic să plătim subvenții pentru fermieri pentru a curăța pășunile de vegetația forestieră care se instalează natural. Susținerea sistemelor silvo-pastorale este o măsura ce se impune conform oricărei logici economice, dar și mediu.
Măsurile identificate și propuse pentru finanțare în Planul Național Strategic, în cadrul procesului consultativ derulat cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, includ:
Susținerea sistemelor silvo-pastorale de gestionare a terenurilor, pentru includerea într-un regim de gestionare durabilă a celor 500.000 ha pășuni împădurire.
Măsură de susținere a implementării rețelei arii protejate Natura 2000.
Măsură de investiții în accesibilizarea fondului forestier și tehnologie de exploatare prietenoasă cu mediul.
Angajamente voluntare pentru susținerea efectului climatic și de conservare a biodiversității.
Măsuri de susținere a rezilienței pădurilor la schimbările climatice, prin efectuarea lucrărilor de îngrijire și refacerea arboretelor afectate calamități.
Solicităm Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale dezbatarea acestor propuneri în cadrul grupului tematic Silvicultură și apoi cu grupurile extinse consultative pe linie de Mediu și Climă, Ecoscheme, Investiții, Activități Non-Agricole, în cadrul procesului consultativ de elaborare a Planului Național Strategic, cu considerarea unei finanțări corecte pentru domeniul pădurilor, proporțională cu ponderea economică, socială și impactul de mediu al pădurilor.