Un proiect de ordonanță pus recent în dezbatere publică de Ministerul Sănătății aduce o serie de modificări Legii sănătății, printre care și crearea cadrului normativ pentru implementarea Programului național de îngrijiri paliative în unități cu paturi, la domiciliu și în ambulatoriu şi derularea acestuia prin casele de asigurări de sănătate. De asemenea, se creează cadrul legal pentru ca adolescenții și adulții tineri, cu vârsta cuprinsă între 15 și 21 de ani, să poată beneficia de servicii medicale acordate atât în spitalele de adulți, cât și în cele de copii.
Proiectul de Ordonanță a Guvernului pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 (Legea sănătății) propus de Ministerul Sănătății vizează, în primul rând, punerea în concordanță a prevederilor Legii sănătății cu cele ale Legii 293/2022 pentru prevenirea și combaterea cancerului.
„Referitor la îngrijirile paliative acordate pacienților cu afecțiuni oncologice prevăzute în Legea nr. 293/2022 (...), precizăm faptul că proiectul finanțat din fonduri europene PAL-PLAN a fost finalizat la 31 decembrie 2023, în cuprinsul acestuia fiind elaborat și proiectul de Program național de îngrijirii paliative în unități cu paturi, la domiciliu și în ambulatoriu. Acest program are în structura sa 4 subprograme care asigură cadrul de reglementare pentru acordarea de servicii de îngrijiri paliative la domiciliu, în ambulatoriul de specialitate și în spitalizarea de zi”, se arată în nota de fundamentare ce însoțește proiectul de OG.
Prin urmare, modificările propuse creează cadrul normativ pentru implementarea Programului național de îngrijiri paliative în unități cu paturi, la domiciliu și în ambulatoriu şi derularea acestuia prin casele de asigurări de sănătate.
Servicii de îngrijiri paliative de bază și specializate
Astfel, sunt definite serviciile de îngrijiri paliative, care pot fi:
- servicii de îngrijiri paliative de bază (furnizate de unitățile de specialitate care au personal medical cu instruire de bază în domeniul îngrijirilor paliative);
- servicii de îngrijiri paliative specializate (furnizate de unităţile de specialitate autorizate pentru acordarea îngrijirilor paliative specializate, care au personal sanitar cu studii aprofundate în domeniul paliaţiei).
De asemenea, este nominalizat tipul de unitate de specialitate care poate acorda servicii de îngrijiri paliative în cadrul programelor naţionale de sănătate curative (medici de familie, furnizori publici şi privaţi de îngrijiri paliative). Practic, pe lista unităților specializate prin care sunt implementate programele naționale de sănătate sunt introduși și furnizori privaţi de servicii de îngrijiri paliative specializate pentru acele îngrijiri paliative specializate „care excedează capacităţii furnizorilor publici de servicii medicale care acordă și servicii de îngrijiri paliative specializate”.
Totodată, proiectul de act normativ reglementează tipul de contract care se poate încheia între unităţile de specialitate și casele de asigurări de sănătate pentru implementarea Programului național de îngrijirii paliative în unități cu paturi, la domiciliu și în ambulatoriu (contracte de natură civilă, multianuale).
„Îngrijirea paliativă este un tip de îngrijire care combină intervenţii şi tratamente având ca scop îmbunătăţirea calităţii vieţii pacienţilor şi familiilor acestora, pentru a face faţă problemelor asociate cu boala ameninţătoare de viaţă, prin prevenirea şi înlăturarea suferinţei, prin identificarea precoce, evaluarea corectă şi tratamentul durerii şi al altor probleme fizice”, precizează autorii documentului.
Legea bugetului de stat pentru anul 2024 cuprinde o finanțare pentru implementarea acestui Program național, însă raportat la infrastructura existentă în prezent în România, „atât din punct de vedere al existenței furnizorilor de îngrijiri paliative, cât și al resurselor umane de specialitate în îngrijiri paliative”, mai spun reprezentanții Ministerului Sănătății.
În prezent, în România, nici măcar doi din zece bolnavi incurabili, aflați în stadiul terminal al bolii, nu primesc de îngrijiri paliative, iar în 11 județe din țară nu există niciun furnizor specializat în astfel de servicii.
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a anunțat, săptămâna trecută, că în luna septembrie va lansa o dezbatere publică pe tema transferului bolnavilor în stadiu terminal de la secțiile ATI către centre de îngrijire paliativă, în care va implica atât societăţile profesionale ale medicilor, cât și organizaţiile de pacienţi şi Biserica.
Acces în spitalele de pediatrie și după majorat
O altă măsură prevăzută în proiectul de OG elaborat de Ministerul Sănătății vizează pacienții tineri, care în prezent întâmpină dificultăți în accesarea serviciilor medicale de care au nevoie, odată cu împlinirea vârstei de 18 ani, moment în care, conform prevederilor actuale, trebuie să se adreseze unităților medicale pentru adulți.
Concret, actul normativ creează cadrul legal pentru ca adulții tineri să poată avea acces la serviciile acordate în spitalele sau secțiile de pediatrie și după majorat, iar adolescenții să poată beneficia de servicii medicale și în spitalele de adulți, nu doar în cele de copii, după împlinirea vârstei de 15 ani.
„Persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 și 21 de ani pot beneficia de servicii medicale în orice unitate sanitară, pentru acordarea asistenței medicale sau asigurarea continuității acesteia”, prevede proiectul de ordonanță.
Petiții primite de CNAS de la familiile tinerilor
La Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) au fost trimise petiții ale aparținătorilor persoanelor cu afecțiuni grave (inclusiv a celor cu afecțiuni rare), prin care sunt evidențiate dificultățile asigurării tranziției către serviciile medicale pentru adulți a persoanelor care au vârsta de peste 18 ani.
„Solicitanții identifică necesitatea acordării de servicii medicale în secțiile de pediatrie/spitalele de pediatrie unor persoane care au vârsta de peste 18 ani, acestea necesitând monitorizarea afecțiunilor și tratament sub urmărirea medicului pediatru (sau a medicilor cu alte specialități cu specific pediatric)”, se menționează în nota de fundamentare a proiectului.
Pe de altă parte, exemplifică autorii proiectului, „un copil de 16 ani care necesită o intervenție chirurgicală la nivelul cordului care, datorită dezvoltării sale psihosomatice caracteristică persoanelor cu vârsta de peste 18 ani, nu se poate realiza decât într-o secție de chirurgie cardiovasculară adulți”.
Prin acest act normativ, se implementează și un nou mecanism de facilitare a accesului la medicamente. Mai exact, se reglementează un nou tip de protocoale de acces timpuriu în rambursare a medicamentelor, pentru indicații aprobate fără alternativă terapeutică în lista de medicamente, derulate pentru o perioadă limitată.