Acest nou coronavirus loveşte în principal plămânii. Mai exact, se produc stricăciuni la pereţii alveolelor şi nu se mai face bine încărcarea cu oxigen a sângelui. Interviu cu profesor doctor Adrian Streinu-Cercel, manager al Institutului de Boli Infecţioase „Matei Balş”
Florin Condurăţeanu: - Domnule profesor Adrian Streinu-Cercel, acum multă vreme, în emisiunea mea, aţi făcut o predicţie despre virusuri, care m-a frisonat...
Prof. dr. Adrian Streinu-Cercel: - Da, am spus că noul mileniu în care intrasem va însemna un război crâncen cu virusurile, iar realitatea mi-a dat dreptate. Alături de apariţia virusurilor noi, cei vechi fac o mutaţie şi tulpina ivită nu este cunoscută ca virulentă şi durează până i se găseşte antidotul. Virusul care a dus la pandemie vine din zona Indochina cu originalităţile ei culinare, a pornit de la lilieci, s-a trecut de la animal la om, şi acum de la om la om, cu virulenţă mai mare.
F.C.: - Aţi insistat mereu ca normele de igienă să fie în preocuparea fiecărui om. De exemplu, cum ne spălăm pe mâini, cum tuşim, cum ne suflăm nasul.
Prof. dr. A.S.C.: - Păi, vă amintesc cum îi îndemnam pe elevi să se spele pe mâini după ce au fost la toaleta şcolii. Să deschidă robinetul chiuvetei cu cealaltă mână, nu cu cea cu care au folosit hârtia igienică de ştergere. Astfel se împiedică transmiterea virusurilor de hepatite virale către ceilalţi, în hepatita A, denumită boala mâinilor murdare. Apropo, reamintesc că hepatita A nu lasă urme, nu se constată şubrezenia ficatului pentru restul vieţii. Şi împotriva răspândirii coronavirusului la WC să se deschidă robinetul chiuvetei cu cealaltă mâna faţă de mâna folosită.
F.C.: - De ce sunteţi adversarul batistei?
Prof. dr. A.S.C.: - La suflarea nasului în batistă o faci depozit de microbi, de virusuri, şi când refoloseşti batista scoasă din buzunar te reconectezi la infectarea cu aceşti germeni. E indicat să se utilizeze şerveţelele acelea – batiste, de fapt - de unică folosinţă, care se aruncă după o întrebuinţare. Şi cu această epidemie de coronavirus am reamintit că tuşitul, strănutul trebuie să se facă în pliul braţului, la încheietura cotului. Când pui mâna la gură, o umpli de virusuri, microbi şi, atingând cu palma alte suprafeţe, le contaminaţi. Şi tuşitul cu mâna strânsă într-un fel de pumn e nedorită. Astfel, faci un fel de tub cu care direcţionezi germenii spre cel din faţa ta. Răspândirea coronavirusului prin aer, aerogen, e foarte mică, contagiunea se face prin mâini. Dezinfectarea nu se face cu spirt medicinal, se folosesc soluţii speciale pe bază de clor, un alcool anume.
F.C: - Ficatul este mai mult decât o uzină, este un combinat de anvergură, de mare complexitate, în ficat au loc reacţii, transformări ale substanţelor. De exemplu, se ajunge la aminoacizii care repară orice stricăciune în toate ţesuturile. De ce alcoolul în exces şi medicamentele de sinteză chimică, medicamentele clasice, alopate obosesc ficatul?
Prof. dr. A.S.C.: - Cantitatea de alcool peste cantitatea ce poate fi prelucrată solicită intens ficatul. În cazul curelor cu medicamnente de sinteză chimică, celula ficatului nu cunoaşte lanţurile chimice din medicamentul alopat. Celula hepatică fuge la bibliotecă, răscoleşte în tratate ştiinţifice să găsească descrieri ale lanţurilor chimice, apoi hepatocitul se întoarce şi se chinuie să neutralizeze aceste componente chimice care nu-i stăteau la îndemână. Toată această lucrare oboseşte, epuizează celulele ficatului.
F.C.: - De ce s-a lăsat deoparte strategia aceea ca, în bolile de ficat, dieta să fie restrânsă, bazată pe brânza de vaci, ironizată de pacienţi ca brânză „de veci”?
Prof. dr. A.S.C.: - Practica modernă a medicinii este ca suferinzilor de ficat să li se dea şi proteine de bună calitate, e indicată şi o friptură, dar slabă. De altfel, laptele, brânzeturile trebuie să fie degresate. Regimul alimentar pentru hepatici e bine să fie cumpătat. Cât priveşte obiecţia unora că trebuie evitate lipidele, să nu se uite că membrana celulelor este de natură lipidică.
F.C.: - Tutunul este aşezat pe banca acuzării… cum face rău şi ficatului?
Prof. dr. A.S.C.: - În ficat, în prezenţă de mult oxigen, se fac 32 de legături de energie, implicată fiind glucoza. Fumătorul împuţinează oxigenul, prin arderea ţigării apare bioxidul de carbon şi, atunci, în climat de oxigen puţin, se fac doar două legături de energie, nu 32 ca la nefumători. Apare o pauperizare în energie la fumători.