În anul în care auzim la tot pasul de Centenar și de cinstirea eroilor care s-au jertfit acum o sută de ani, este rușinoasă imaginea Monumentului închinat eroilor Revoluției din 89. Nu l-a putut apăra nimeni de vandali, deși se află în buricul Capitalei, într-un loc plin de simboluri, pe Calea Victoriei, chiar în fața Palatului Regal. Statuia Regelui Carol I, amplasată la doar câțiva metri distanță, a avut parte de o soartă mai bună și pare din alt film.
Străinii care se plimbă pe Calea Victoriei se lovesc fără să vrea de "Cartoful tras în țeapă" sau "Cuțitul din inima lui Iliescu", cum a mai fost poreclit monumentul ridicat în Piața Revoluției. Dezbaterea despre partea estetică s-a încheiat de mult în România și probabil că sunt puțini cei care știu adevărata denumire: Ansamblul Monumental Memorialul Renașterii - „Glorie eternă eroilor și Revoluției Române din decembrie 1989". Noroc că străinii care ajung pe Calea Victoriei nu înțeleg înjurăturile. Distrugerile se văd însă foarte bine, chiar și pe întuneric.
În urmă cu 10 ani, la alegerile locale din 2008, aproape toți candidații jurau că vor demola țeapa ridicată cu mare scandal, după un concurs controversat, în 2004. Nimeni n-a făcut-o. Nimănui nu i-a mai păsat de ea după. Ba, mai rău, a fost lăsată pradă vandalilor lipsiți de orice formă de respect: s-au urcat cu bocancii pe piedestal și au mânjit cu injurături plăcile comemorative cu numele eroilor împușcati la Revoluție. În țările civilizate, astfel de liste cu numele martirilor sunt prețuite și transformate în loc de pelerinaj, trecătorii au grijă să aduc în permanență lumânări aprinse. La noi, nu a deranjat pe nimeni că dureroasele liste cu eroii din decembrie ’89 au fost acoperite de cuvinte obscene.
Cultura nu face nimic, Primăria e pusă să aștepte
Culmea birocrației, deși este “bun de interes public naţional” în acte, monumentul din Piața Revoluției este lăsat în paragină, în aşteptarea deciziei prin care va fi declarat “bun de interes public local” și trecut în administrarea Primăriei Capitalei. Solicitarea s-a făcut încă din luna iulie. Circuitul hârtiilor s-a blocat însă undeva pe drum, între Guvern și Primărie.
Concret, la solicitarea Ministerului Culturii, Primăria a cerut Executivului emiterea unei hotărâri pentru trecerea statuii din domeniul public al statului român și administrarea Ministerului Culturii, în domeniul public al Municipiului București și administrarea Consiliului General. Imediat ce se va face preluarea, municipalitatea va aloca fondurile necesare restaurării. Este în plan și reamenajarea zonei din jurul monumentului, transformat în loc de odihnă pentru oamenii străzii și ghenă de gunoi.
Monumentul cu cele mai multe porecle
Statuia a fost ridicată în Piața Revoluției în 2004 și a costat aproape 60 de miliarde de lei vechi, echivalentul a 1,6 milioane de euro la acea vreme. Înaltă de 25 de metri, a fost realizată din granit și bronz de autorul Alexandru Ghilduș, cel care a câștigat concursul controversat organizat de Ministerul Culturii pe vremea când era ministru Răzvan Theodorescu. Este monumentul cu cele mai multe porecle. De-a lungul timpului, a mai fost numit „Țeapa de 60 de miliarde“, „Scobitoare cu măslină“, „Țeapa lui Ghilduș“, „Monumentul cu penetrare”, "Creier pe băț”, „Nuca-n țeapă”, “Fleica-n frigăruie”, „Țeapa Revoluției“, „Ou pe băț“ sau “Kitsch cu patalama”.