„Timp de aproximativ două săptămâni, nu ai fost decât un ghem de celule. Apoi celulele stem care te-au alcătuit au început să creeze porțiuni din cap, piept și abdomen. E adevărat, în primele două luni arătai mai degrabă a mormoloc decât a om, cu membre scurte și o codiță. Organele, inclusiv grăsimea, au luat formă în interiorul corpului când aveai doar câțiva centimetri. Pe la 14 săptămâni (trei luni și jumătate) de la concepție se activează instrucțiunile genetice care creează celulele adipoase, cam după prima treime a unei sarcini de patruzeci de săptămâni. În acest punct, aveai dimensiunea unei lămâi și erai gata să capeți un chip”, menționează dr. William W. Li în volumul „Mănâncă și învinge dieta” (Editura Lifestyle, 2024).
Procesul angiogenezei
Facem loc, în continuare, explicațiilor cercetătorului: „Grăsimea s-a format mai întâi în jurul obrajilor și sub bărbie și apoi a umplut cavitățile oculare. Este aceeași poveste pentru fiecare fetus în dezvoltare, indiferent de constituția adultului. Înainte de formarea grăsimii, o cantitate mică de țesut conjunctiv marchează locul unde vor lua naștere celulele adipoase. Apoi, prin procesul angiogenezei, în zona respectivă apar vase sanguine care pregătesc terenul pentru ca oxigenul și nutrienții să fie disponibili pentru a susține țesutul care se va forma în curând. Această legătură dintre grăsime și sistemul de apărare al angiogenezei începe devreme în viață”.
Celulele adipoase
Aprofundat: „Imaginează-ți că este un constructor care marchează locul construcției, apoi fundația și după aceea sistemul de țevi. Apoi celulele stem preadipocite încep să se adune în jurul vaselor nou-create. Aceste grupări sunt denumite lobuli adipoși și seamănă cu un ciorchine de strugure. Cam după două săptămâni, în luna a patra de sarcină, preadipocitele se vor fi transformat, așa cum fac celulele stem, în adevărate adipocite. Aceste celule adipoase nou-nouțe se umplu apoi rapid cu grăsime lichidă până când seamănă cu niște mingi aurii. Cam în a șasea lună de sarcină, obrajii grăsuni ai fătului se văd clar la ecografie. Este grăsimea care creează formele ușor vizibile ce încântă și uluiesc părinții care văd primele imagini cu bebelușul lor”.
Cărări diferite
Mai departe: „În următoarele două luni nu mai apar alte celule adipoase, dar cele existente se măresc pe măsură ce se umplu cu mai multă grăsime lichidă. La scurt timp, grămăjoare de grăsime (denumită acum țesut adipos) se formează în restul corpului. Grăsimea subcutanată se dezvoltă sub piele, în vreme ce grăsimea viscerală se formează în abdomen - în cantitățile adecvate necesare pentru sănătate. Aceste aspecte fundamentale sunt aceleași pentru fiecare individ, deși detaliile acestui proces se pot desfășura în diferite moduri. Cărările noastre încep să se despartă cu mult timp înainte de a ne naște”.
Pericolul alimentelor procesate
Adică? „Factori externi precum alimentația mamei, calitatea și cantitatea hranei, dacă i se prescriu antibiotice sau alte medicamente, toxinele din mediu, la care este expusă, nivelul ei de stres, dacă bea alcool, dacă fumează sau locuiește cu un fumător - toate acestea pot afecta cantitatea de țesut adipos care crește în timpul sarcinii și al copilăriei. Legătura dintre dietă și dezvoltarea grăsimii este un motiv principal pentru care viitoarele mame ar trebui să evite sau să limiteze consumul alimentelor foarte procesate în timpul sarcinii. Și ambalajul alimentelor poate cauza probleme.
Bombele din burrito
În completare: „Ftalații, cunoscuți și ca plastifianți, se găsesc frecvent în sticle, ambalaje de plastic și alte recipiente pentru alimente și băuturi pentru a le face mai flexibile și mai elastice. Studiile au arătat că ftalații pot trece din ambalajul de plastic în mâncărurile preparate sau congelate precum pizza, burrito, hamburgeri, cartofi prăjiți, gujoane de pui și alte gustări. Substanțele plastice mai pot fi transferate în alimente și de pe mănușile purtate de lucrătorii care manipulează alimente în restaurantele de tip fast-food”.
Cum (îți) așterni, așa dormi
Concluzia: „Mamele trebuie să fie atente, deoarece ftalații se găsesc în apa îmbuteliată, după ce se scurg din containerul de plastic. Ftalații aparțin unei categorii de compuși denumită obezogeni. Denumirea provine de la studiile care arată că există o legătură între markerii de obezitate la copiii ale căror mame au fost expuse la acești compuși în timpul sarcinii, ceea ce supune copilul la un risc mai mare de dezvoltare a obezității”.
În momentul nașterii, aproximativ 10% din greutatea corporală totală a unui bebeluș este grăsime sănătoasă.
„Ftalații pot trece din ambalajul de plastic în mâncărurile preparate sau congelate precum pizza, burrito, hamburgeri, cartofi prăjiți, gujoane de pui și alte gustări”, dr. William W. Li