Jurnalul.ro Timp liber Culinar Obiceiuri culinare greșite. Bomba calorică de pe masa de Paște

Obiceiuri culinare greșite. Bomba calorică de pe masa de Paște

de Diana Scarlat    |   

Trecerea bruscă de la post la un meniu foarte bogat poate crea dezechili­bre grave în organism. Nutriționiștii recomandă prudență maximă, cumpă­tare, dar și alegerea unor combinații corecte, pentru a ne păstra sănătoși, dar și pentru a ne menține greu­tatea optimă. Ar trebui să ne ferim de dulciurile mâncate după masă și să eliminăm obiceiul nociv de a combina pâinea cu orice.

 

Paștele este o perioadă a abundenței, de care nu trebuie, însă, să abuzăm. Ba chiar avem mai multă nevoie de cumpătare decât în restul anului, tocmai pentru că tentațiile sunt foarte mari, iar masa tradițională e mereu încărcată. De Paște trebuie să avem grijă la cantitatea de carne de miel pe care o mâncăm. Carnea de miel, care este extrem de bogată în acid uric, poate crea probleme mai ales bolnavilor de gută și celor cu afecțiuni renale sau cardiace. Este și o carne foarte grasă, iar excesul duce la pancreatită acută. Obiceiul culinar care ține de tradiția românească este, în principiu, foarte sănătos, pentru că presupune să combinăm carnea de miel cu foarte multă verdeață, ceea ce este ideal. Problemele apar, însă, atunci când combinăm tradi­țiile și rezultă un festin de tip „bombă calorică”. „O combi­nație între friptură foarte grasă cu drob, ouă, pâine, cozonac și pască provoacă un adevărat «război» în orga­nism, suprasolicitând atât stomacul, cât și ficatul, pancreasul și intestinele, apoi celelalte organe, care sunt afectate de starea generală de disconfort. Dacă se adaugă ciorba de miel, stufatul, alco­olul și băuturile răcoritoare, devine inevitabilă luarea în greutate a cel puțin trei kilo­grame în câteva zile, conform statisticilor”, explică nutri-ționistul Bianca Brighilă, www.iubesteticorpul.ro.

Alimente care nu trebuie combinate sub nicio formă

Nutriționiștii au păreri diferite în privința alimenta­ției, dar câteva recomandări rămân valabile pentru toți și sunt verificate. Trebuie să ținem cont de câțiva factori esențiali, atunci când alegem ce mâncăm și mai ales combi­națiile între alimente. Cei mai mulți nutriționiști recomandă meniuri echilibrate, care înseamnă mese zilnice care să conțină puțin din toate grupele alimentare: carne sau pește, lactate, legume și fructe, astfel încât organismul să nu fie privat de elementele nutritive necesare (proteine, glucide, lipide, vitamine, minerale și fibre. Dar felul în care le combinăm e foarte important, ca și cantitatea și ordinea în care le mâncăm. În alegerea mâncărurilor contează foarte mult vârsta, starea generală de sănătate, eventuale afecțiuni, greu­tatea, eventualele alergii, cantitatea de alimente obiș­nuită pentru organism, în alimentația zilnică și combi­narea optimă a mâncărurilor. Specialiștii în nutriție nu recomandă combinațiile dintre carne sau pește cu alimente care au un conținut mare de amidon, precum pâinea, fasolea boabe, mazărea, năutul (din care se prepară humus) și lintea, pastele făinoase, porumbul și mămăliga și chiar orezul. Aceste combinații produc fermentație, iar urmarea este disconfortul abdominal, flatu­lența, crampele și balonarea.

Câteva obiceiuri nesănătoase

Mulți dintre noi credem că nu este nevoie să ieșim din tiparele alimentare, dacă așa ne-am obișnuit de o viață întreagă, însă aceasta este cea mai mare greșeală. Obiceiurile alimentare ar trebui schim­bate, pentru a ne menține sănătoși chiar și după o masă copioasă. Unul dintre aceste obiceiuri este să mâncăm fructe imediat după masă, crezând că astfel ne vom simți mai bine, însă combinația este absolut nocivă. „Fructele se consumă înainte de masă cu 30 de minute sau la două-trei ore după masă, în niciun caz imediat după masă, deoarece produc fermentație, putre­facție și gaze, care duc la toxine, îngrășare și îmbătrâ­nire prematură”, mai explică nutriționistul Bianca Brighilă.

 

Principiul combinării alimentelor este atât de important, încât el singur ne poate schimba viața radical. Aplicat corect, ne va îmbunătăți pentru totdeauna sănăta­tea și aspectul fizic. Un alt principiu este să ne ascultăm organismul și să nu mâncăm dacă nu ne este foame. Lipsa senzației de foame înseamnă că organismul nu are nevoie de hrană. Bianca Brighilă, nutriționist, www.iubesteticorpul.ro

Atenție la fructe!

■După masă, fructele îngre­unează digestia. În general, se recomandă să așteptăm cel puțin 30 de minute după ce mâncăm

■Cei care suferă de aciditate gastrică (arsuri, reflux grastro­esofagian) ar trebui să mănânce fructe la cel puțin două ore după masă

■Fructele după masă cresc secreția de insulină și facilitează depunerea țesutului adipos, adică va crește stratul de grăsime corporală

 

Carnea de miel ar trebui combinată cu salată, în general cu foarte multe legume, pentru a asigura o digestie bună. În niciun caz nu trebuie să fie combinată cu pâine, paste și alte alimente bogate în carbohidrați.

Mitul sarmalelor cu smântână

Dulciurile nu ar trebui să fie incluse în meniu, pentru a evita problemele de digestie și creșterea în greutate. Dacă, totuși, mâncăm dulciuri, este important să știm că ar trebui să treacă cel puțin trei ore după masă, înainte de a ne delecta cu prăjiturile și cozo­nacul de Paște. Chiar și apa trebuie băută după circa 30 de minute după ce mâncăm și în niciun caz în timpul mesei. Cât despre alcool și sucuri, acestea nu sunt recomandate în general. Au calorii, deci îngrașă și cresc pofta de mâncare, iar băute în timpul mesei, contribuie din plin la disconfortul alimentar.

Mulți simt nevoia să completeze masa de Paște cu alte mâncăruri tradiționale. Un obicei alimentar foarte apreciat de gurmanzi este demolat de nutriționiști: sărmăluțele cu smântână și mămăliguță. Combinația este nocivă pentru organism, pentru că varza, combinată cu smântâna, carnea tocată, grăsimea și mămăliga vor produce atât disconfort alimentar și flatulență, cât și dureri abdominale, eventuale crize biliare și depunere de țesut adipos, adică ne vom simți rău după masă și ne vom îngrășa. Cei care simt nevoia să adauge și pâine greșesc și mai mult. La fel se întâmplă și cu tradiționalul ciolan cu fasole sau cu varză călită.

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri