Deputatul PNL Alexandru Muraru a depus, recent, la Parlament un proiect de lege prin intermediul căruia dorește să includă ofițerii Serviciului de Informații Externe în rândul organelor de cercetare penală speciale. Mai exact, ca agenții SIE să poată efectua acte de urmărire penală, cu avizul procurorului general al României, împotriva colegilor lor acuzați de săvârșirea unor infracțiuni. Muraru susține că fără această modificare adusă legii de organizare și funcționare a SIE este afectată activitatea parchetelor militare. Culmea, acestui demers neobișnuit al deputatului PNL s-au alăturat doi parlamentari de la PSD și încă doi de la AUR.
Conform acestui proiect de act normativ, autorii doresc să completeze forma în vigoare a Legii nr. 1/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe cu prerogative de organ de cercetare penală specială. Astfel, ar trebui să apară un nou articol, 22 indice 1, conform căruia „ofițerii din cadrul SIE pot fi desemnați, prin ordin al directorului Serviciului de Informații Externe, cu avizul conform al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție obținut în prealabil. Să îndeplinească (…) atribuții de cercetare penală, în calitate de organe de cercetare penală speciale, în dosarele penale în care sunt cercetate infracțiuni săvârșite de către cadrele militare încadrate în Serviciul de Informații Externe”.
Aceste atribuții ar trebui să fie conferite în baza articolelor 55 alineatele 5 și 6, respectiv, 56 alineat 2 din Codul de procedură penală. Problema este că, potrivit acestor prevederi, atribuțiile organelor de cercetare penală speciale sunt îndeplinite de ofițeri anume desemnați în condițiile legii, care au primit aviz conform din partea procurorului general, iar organele de cercetare penală ale poliției judiciare și organele de cercetare penală speciale își desfășoară activitatea de urmărire penală sub conducerea și supravegherea procurorului. Acestea efectuează acte de urmărire penală în cazul săvârșirii infracțiunilor de către militari sau în cazul infracțiunilor de corupție.
Procurorul general, suveran pe acordarea și retragerea avizelor
Mai departe, proiectul prevede că avizul procurorului are o anumită procedură, atât de acordare, cât și de retragere, procedură care este, la rândul ei, stabilită prin ordin al procurorului general. Acest aviz se acordă ofițerului numai dacă acesta îndeplinește cumulativ trei condiții, conform aceluiași proiect de lege. Ofițerul trebuie să fie licențiat în Drept, în antecedentele disciplinare să nu existe sancțiuni disciplinare care constau în diminuarea soldei de funcție cu până la 10% pe o perioadă de maximum trei luni, în diminuarea soldei de comandă cu 5-10% pe o perioadă de maximum trei luni, în amânarea înaintării în gradul următor pe timp de un an sau de doi ani și în retrogradarea în funcție până la cel mult nivelul gradului deținut. A treia condiție este ca față de ofițer să nu fi fost dispusă trimiterea în judecată.
Proiectul în discuție mai prevede că avizul poate fi retras de procurorul general în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire în mod defectuos de către organul de cercetare penală special a dispozițiilor scrise date de procuror, în cazul aplicării sancțiunilor disciplinare redate mai sus sau dacă față de ofițer a fost dispusă trimiterea în judecată.
În aceeași inițiativă legislativă mai scrie că această calitate de organ de cercetare penală încetează de drept odată cu încetarea de drept a raporturilor de serviciu în cadrul SIE. Mai poate înceta din „motive obiective”, prin ordin al directorului SIE, sau de drept, odată cu încetarea avizului.
Muraru: Dacă nu se acceptă modificările, Codul de procedură penală este lipsit de eficiență
În prima și a treia dintre aceste situații, deciziile se comunică procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în termen de cinci zile.
Conform deputatului PNL Alexandru Muraru, care este inițiatorul acestui proiect, „din practica parchetelor militare, a rezultat necesitatea efectuării demersurilor necesare armonizării cadrului legislativ național, care să permită reglementarea la nivel de legislație primară a unei proceduri de desemnare, respectiv, de avizare a ofițerilor care au calitatea de organe de cercetare penală speciale, așa cum se prevede, spre exemplu, pentru Ministerul Apărării Naționale, în Legea nr. 273/2023”.
Muraru susține, astfel, că „se propune reglementarea la nivelul legii de organizare și funcționare a Serviciului de Informații Externe, a regulilor de desemnare/avizare a ofițerilor care urmează să îndeplinească atribuțiile de cercetare penală în dosarele penale în care sunt cercetate infracțiuni săvârșite de cadre militare încadrate în Serviciul de Informații Externe”.
Autorul proiectului de act normativ mai arată că „lipsa prevederilor legale în discuție atrage imposibilitatea constituirii, pentru viitor, la nivelul Serviciului de Informații Externe, a unui corp de ofițeri care să îndeplinească atribuții de organe de cercetare penală speciale, aspect de natură a lipsi de eficiență prevederile codului de procedură penală și a afecta, deopotrivă, activitatea parchetelor militare”.
Deputatul liberal, susținut în demersul său de patru parlamentari de la PSD și AUR
Acest proiect de lege a fost inițiat de deputatul PNL Alexandru Muraru și a fost înregistrat la Camera Deputaților în data de 3 septembrie 2025. Imediat însă liberalul și-a găsit alți patru susținători, care și-au trecut semnăturile în tabelul de sprijin. Este vorba despre deputatul PSD Virgil Alin Chirilă, precum și despre senatorii Felix Stroe, de la PSD, și despre Mircia Chelaru și Eugen Cristian Șipoș, de la AUR.
Legea se află în consultare publică până pe data de 7 octombrie 2025. Camera Deputaților este doar prima Cameră sesizată, în timp ce Senatul este forul decizional.
Această inițiativă legislativă pare ceva inedit inclusiv pentru destinatarii proiectului de act normativ. Foști salariați ai instituției susțin că, la nivelul Serviciului de Informații Externe, în caz de suspiciune a existenței unor abateri sau a săvârșirii unor fapte penale, conducerea serviciului sesiza în mod direct Parchetul Militar. Procurorii militari pot efectua actele de urmărire penală, cu sprijinul structurii de protecție internă din cadrul Serviciului de Informații Externe.
Conform unei știri publicate de Mediafax în anul 2017, SIE avea, la acel moment, șase protocoale de colaborare încheiate cu Ministerul Justiției. Acestea priveau, printre altele, securitatea naţională a României, prevenirea şi combaterea terorismului sau apărarea națională. De asemenea, au mai existat patru protocoale de cooperare, dintre care trei pe problematica combaterii corupţiei şi criminalităţii organizate, care şi-au încetat aplicabilitatea, și unul dedicat implementării Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului, cu aplicabilitate până la 31 decembrie 2012.