Anul trecut s-a derulat prima etapă a cercetării arheologice din zona Șuici, pe tronsonul de autostradă Sibiu-Pitești, când au fost delimitate siturile arheologice situate de-a lungul coridorului de expropriere a autostrăzii, pe secțiunea 3, între acestea fiind și situl nr. 4 de la Șuici.
Ulterior, în vara acestui an au fost realizate prospecțiuni non-intruzive și s-a trecut la cercetarea arheologică preventivă a sitului la finalul lunii septembrie.
Cercetarea arheologică preventivă a acestui sit este realizată prin colaborarea dintre Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Județean „Aurelian Sacerdoțeanu” din Râmnicu Vâlcea.
Cercetătorii au descoperit la Șuici obiecte de ceramică, respectiv vase specifice culturii geto-dace, ajungând la concluzia că acolo s-a aflat o așezare getică.
Astfel, lucrările la autostradă s-ar putea bloca, pentru salvarea sitului descoperit, dacă se vor face presiuni în acest sens, din partea ONG-urilor. Reprezentanții CNAIR spun, însă, că s-au pregătit deja pentru contraatac și au toate „armele”.
Documentația tehnică îndeplinește toate cerințele
Secțiunea 3 a Autostrăzii (A1) Sibiu-Pitești este cel mai lung tronson al acestei autostrăzi, cel dintre Cornetu și Tigveni (37,4 km). Pe lotul de autostradă vor fi construite cel mai lung tunel rutier cu galerie dublă din România (1.700 m) și două noduri rutiere.
Organizațiile de mediu s-au opus inclusiv defrișărilor de care a fost nevoie pe amplasamentul lucrării, pentru a se realiza proiectul.
Anul acesta s-a încheiat descărcarea siturilor arheologice identificate în Studiul de Fezabilitate. „Antreprenorul italian lucrează acum la descărcarea arheologică a siturilor identificate în urma diagnosticului intruziv. Aceste activități nu au însă un impact negativ asupra derulării proiectului”, a explicat Direcția Regională Craiova.
Autostrada Sibiu-Pitești va avea o lungime de 122 km și este împărțită în 5 secțiuni: Secțiunea 1: Sibiu – Boița (13,17 km), care a fost dată în trafic în decembrie 2022; Secțiunea 2: Boița – Cornetu (31,33 km), pentru care s-au făcut defrișările de pe Valea Oltului; Secțiunea 3: Cornetu – Țigveni (37,40 km); Secțiunea 4: Țigveni – Curtea de Argeș (9,86 km); Secțiunea 5: Curtea de Argeș – Pitești (30,35 km).
Autostrada va lega centrul și vestul României de rețeaua europeană de autostrăzi, fiind parte a Coridorului de Transport IV paneuropean.
CNAIR s-a luptat și cu reptilele
În anul 2018, proiectul a fost blocat din cauza avizelor de Mediu. Potrivit datelor studiului de fezabilitate şi a celor din Raportul privind impactul asupra mediului pentru Autostrada Sibiu – Piteşti, pe aliniamentul proiectului au fost descoperite nouă specii de reptile şi 39 de categorii de amfibieni.
„Patru specii de interes comunitar necesită desemnarea ariilor speciale de conservare, 11 specii de interes comunitar necesită protecţie strictă, 5 specii de interes naţional necesită protecţie strictă, 10 specii vulnerabile, 6 aproape ameninţate şi 12 specii strict protejate”, arată datele din studiul de fezabilitate.
Reprezentanții CNAIR au explicat că a fost nevoie de stabilirea, în proiectul tehnic, a condițiilor și metodelor de protecţie care au fost apoi create pentru aceste specii de amfibieni, reptile şi păsări de pe aliniamentul autostrăzii Sibiu-Piteşti, astfel încât să fie mutate, dacă vor fi găsite. Numai după ce s-au aplicat soluțiile tehnice pentru protejarea acestor septile a fost obținut avizul de mediu.
Obiectele dezgropate se mută la muzeu
Reprezentanții CNAIR și ai Ministerului Transporturilor au explicat, pentru Jurnalul, că nu este o noutate descoperirea care a fost făcută recent la Șuici, se cunoștea existența sitului arheologic, iar tot ce va urma reprezintă doar o formalitate. „Se face descărcarea arheologică, se ridică artefactele descoperite, apoi lucrarea poate merge mai departe”, a explicat un reprezentant al CNAIR.
„Așezarea getică de pe Valea Topologului, de pe traseul secțiunii trei a Autostrăzii Sibiu-Pitești, a fost identificată anterior lucrărilor de execuție și, în prezent, este cercetată de un colectiv de arheologi din cadrul Muzeului Național de Istorie a României, respectiv Muzeul Județean Vâlcea, coordonat de arheolog dr. Corina Borș. Este o așezare care a funcționat o perioadă scurtă de timp, dar toate materialele arheologice descoperite sunt prelevate și înregistrate corespunzător, prin raportare la contextele în care au fost identificate. Prin cercetare arheologică și utilizarea unor tehnici și tehnologii noi, se încearcă recuperarea tuturor informațiilor cu privire la amenajarea terenului în scopul locuirii, locuirea și rațiunile care au determinat abandonarea așezării”, au explicat experții Ministerului Transporturilor, pentru Jurnalul.
Aceștia mai spun că descoperirea arheologică determină obținerea de noi informații cu privire la locuirea getică în această zonă, dar nu este de natură să impună modificări ale traseului autostrăzii sau adoptarea unei noi soluții tehnice. „După recuperarea tuturor informațiilor, întocmirea raportului arheologic și obținerea certificatului de descărcare de sarcina arheologică, terenul poate fi redat construirii autostrăzii”, explică specialiștii.
Practic, în această situație se va proceda exact așa cum prevede legea, adică se salvează obiectele descoperite de arheologi, se înregistrează și se depun la muzeu, dar nu înseamnă că România nu-și poate construi în continuare autostrada peste situl care va fi acoperit. La fel se întâmplă și în cazul construcțiilor care se fac peste siturile arheologice din întreaga țară. Dar există posibilitatea ca ONG-urile să încerce din nou să blocheze proiectul de infrastructură mare care în acest moment este unul dintre cele mai importante pe care le are România.
Modul de operare e deja cunoscut
Atât autoritățile statului, cât și constructorul se pregătesc pentru acțiuni ale organizațiilor care militează pentru protecția naturii și a siturilor arheologice, pe modelul deja cunoscut din activitățile lor de până acum.
„Ceea ce ar putea încerca să facă ONG-urile acum, după ce au fost prezentate descoperirile arheologice de pe acest sector al autostrăzii, este o acțiune în instanță, pentru blocarea proiectului, așa cum au mai făcut și cu alte proiecte strategice ale României. Pentru a avea câștig de cauză, ar trebui să descopere cel puțin încălcarea unei proceduri, dar ne-am asigurat că totul a fost făcut conform legii. Alt tip de acțiune este protestul și atragerea unui număr cât mai mare de susținători ai opririi lucrărilor, dar nici prin petiție, nici prin proteste nu se pot bloca proiecte de infrastructură mare care respectă toate prevederile legislației naționale și europene”, a mai explicat un reprezentant al ministerului.
Activiștii au atacat aproape toate proiectele de infrastructură rutieră și energetică ale României. Chiar zilele trecute, ONG-urile de mediu au reluat atacul asupra Hidrocentralei Răstolița – un proiect care ar aduce mari avantaje României, prin producerea de energie electrică. Este un proiect inițiat înainte de 1990 și care a primit avizul de construire în 1991, dar a fost blocat de ONG-uri timp de 3 decenii.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat că proiectul va fi finalizat în curând, însă ONG-urile de mediu s-au constituit în coaliție, pentru a bloca acest proiect. WWF România, Coaliția Natura 2000, Bankwatch România, Declic și 2Celsius cer blocarea construirii hidrocentralei pentru că ar urma să distrugă 170 de hectare de pădure la intersecția a trei arii protejate Natura 2000, va fragmenta râul Mureș, afectând biodiversitatea, dar și alte nouă râuri și 43 de arii naturale protejate, la care s-ar adăuga alte zone de protecție etc.
În octombrie, Greenpeace a dat în judecată aproape toate instituțiile statului român, pentru a bloca începerea extragerii gazelor din Marea Neagră. În septembrie, organizația găsise mai multe nereguli juridice pe partea de Mediu, în avizarea proiectului „Neptun Deep”, apoi a găsit o potențială eroare de procedură pe care a folosit-o în campania de comunicare și în instanță, pentru a opri proiectul „Neptun Deep” - un aviz de la Ministerul Culturii care nu ar fi respectat prevederile legale.
Jurnalul a arătat că documentele despre care ONG-ul spunea că nu ar fi existat erau deja publicate în Monitorul Oficial și în baza lor se făcuse documentația. La fel ca în cazul sitului arheologic descoperit pe sectorul 3 al Autostrăzii Sibiu-Pitești, cercetările făcute în cadrul proiectului de infrastructură din Marea Neagră au scos la lumină mai multe situri importante, însă acele zone au fost scoase în afara ariei pe care va fi construită platforma de extragere a gazelor.