Ora se schimbă în România începând din anul 1932, când s-a trecut la sistemul oră de iarnă/oră de vară. Cetățenii români au trecut pentru prima dată la ora de vară pe 22 mai 1932, când ora 00:00 devenea ora 01:00. Decizia era luată pentru a economisi energie electrică și, implicit, pentru a beneficia mai mult timp de lumina naturală.
Anul 2024 ar putea fi ultimul în care se va mai marca trecerea la ora de iarnă. Comisia Europeană a propus renunţarea la schimbarea sezonieră a orei în Europa, oferind statelor membre libertatea de a decide, dacă doresc să aplice în mod permanent ora de vară sau de iarnă.
În perioada orei de iarnă, diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) va fi de două ore (față de trei ore când e ora de vară).
ORA DE IARNĂ este legată de conceptul de oră astronomică, folosită în mod normal în majoritatea ţărilor sau teritoriilor, în special în emisfera nordică, acoperind calendaristic, de obicei, perioada cuprinsă între lunile octombrie a unui an şi aprilie a anului următor.
Ora de iarnă este numită astfel prin contrast cu ora de vară, al cărei scop este folosirea din plin, cât mai mult timp posibil, a luminii Soarelui, prin mutarea înapoi a orei oficiale cu o oră, cf. wikipedia.
Cum ne afectează trecerea la ora de iarnă
Deși un somn mai lung poate părea un beneficiu, schimbarea orei poate accentua simptomele tulburării afective sezoniere (SAD), o formă de depresie care devine mai frecventă în lunile de toamnă și iarnă. Reducerea luminii solare în această perioadă influențează negativ producția de serotonină, „hormonul fericirii”, ceea ce poate duce la sentimente de tristețe, apatie și oboseală.
Adaptarea la noul orar poate afecta, de asemenea, productivitatea profesională. Schimbarea orei poate provoca oboseală suplimentară și dificultăți în ajustarea la programul zilnic, ceea ce poate scădea capacitatea de concentrare și eficiența la locul de muncă.
Medicii consideră că oamenii au nevoie de aproximativ o săptămână pentru a se adapta la ora de iarnă, deoarece trebuie să se culce cu o oră mai devreme decât s-au obişnuit. Pentru cei care suferă de anumite probleme de sănătate, efectele schimbării ritmului biologic ar putea fi mai serioase.
„Cei mai mulţi dintre noi îşi vor ajusta ceasul biologic destul de rapid. După câteva zile se vor obişnui cu noul program”, spune Xiaoyong Yang, profesor asistent la Universitatea Yale
Conform medicilor, persoanele care au probleme grave de sănătate și cele de peste 65 de ani au un risc mai ridicat de accident vascular cerebral în primele două zile ale schimbării ceasului.
Schimbarea orei de iarnă poate avea efecte negative în general, de la stări de stres și anxietate, oboseală, tulburări de somn, probleme digestive, stări de confuzie, scăderea vigilenței și chiar dereglări hormonale. Specialiștii susțin că recuperarea și adaptarea la noua oră se face în cel puțin o săptămână.
Schimbarea crește riscul de infarct și pe cel suicidal
De asemenea, unele studii arată că efectele aceste tranziţii pot fi chiar fatale. La anumite persoane creşte riscul de infarct cu 5-10 la sută, timp de trei zile după schimbarea orei. De altfel, se majorează riscul suicidar timp de două săptămâni de la modificarea orei. Asta în special la depresivi şi la cei cu vulnerabilităţi psihoemoţionale, se mai arată într-un studiu realizat de Universitatea din Colorado.