România a importat în mai 2019 o cantitate de gaze de 1.185.490 MWh, de 353 de ori mai mult faţă de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit datelor Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), după ce în aprilie importurile crescuseră de 101 ori. De asemenea, preţul mediu al gazelor de import în luna mai 2019 a fost de 89 de lei pe MWh, conform datelor ANRE, cu 12% mai mic decât cel al gazelor româneşti tranzacţionate pe bursă (101 lei pe MWh), potrivit cotaţiilor afişate de Bursa Română de Mărfuri.
După ce în ultimii ani ţara noastră a reuşit să-şi reducă dependenţa de gazele ruseşti, reglementările adoptate la sfârşitul anului trecut de către Executiv, în ciuda avertismentelor lansate de reprezentanţii industriei de profil, au început să încline puternic balanţa spre importurile de la Gazprom. În 2017, importurile de gaze naturale au scăzut cu 19%, până la 962.000 tone echivalent petrol (tep), de la 1,19 milioane tep în 2016. Anul 2018 a venit însă cu o majorare a importurilor cu 26,8%, ajungând la 1,2 milioane tep, cel mai ridicat nivel înregistrat din 2012.
În 2016, importurile de energie au acoperit doar 22,3% din consumul României de energie, în condiţiile în care media UE a fost de 53,6%.
Piaţa, dată peste cap
Piaţa gazelor naturale a fost dată peste cap, iar procesul de liberalizare, aproape anulat, odată cu intrarea în vigoare, la începutul acestui an, a Ordonanței de Urgență 114/2018 prin care Guvenul a impus un impozit special de 2% pe cifra de afaceri a firmelor energetice și a limitat prețul gazelor din producţia internă la 68 lei/Mwh pe o perioadă de trei ani.
Astfel, cei doi mari producători de gaze din România, companiile Romgaz și OMV Petrom, au fost obligaţi să-şi vândă producţia la preţuri limitate, iar efectul a fost creştere importurilor, în condiţiile în care asupra preţului de vânzare al gazelor importate nu acţionează nicio reglementare. Ulterior, prin OUG 19/2019, aprobată în martie, s-a modificat această prevedere, lăsând la preţ fix doar cantităţile de gaze destinate consumatorilor casnici şi termocentralelor, începând cu data de 1 mai. Noua ordonanţă a avut ca efect creşterea preţului gazelor de producţie internă care se tranzacţionează pe bursă, preţul devenind mai mare decât cel de import.
Importăm cel mai scump
România a plătit cel mai mare preţ pe gazele naturale importate din Rusia în primul trimestru din 2019, 26,89 euro /MWh, potrivit Raportului trimestrial privind piața al Directoratului General pentru Energie al Comisiei Europene (DG Energy). Cel mai mare preţ de import, indiferent de sursă, a fost cel plătit de Lituania, pentru gazele naturale lichefiate (31,32 euro/ MWh), urmată de Finlanda, cu 29,68 euro/MWh, preţ de hub.
Izolaţi şi vulnerabili
Rețeaua de gaze naturale a României, care are nevoie urgentă de investiţii, este relativ izolată de cea europeană şi are o capacitate limitată atât în ceea ce priveşte importurile, cât și pentru exporturi. Cea mai mare capacitate de import este asigurată prin Ucraina (85%), restul fiind asigurată de interconexiunile cu Bulgaria și Ungaria. În ceea ce priveşte capacitatea de export, aceasta este şi mai limitată, ea fiind asigurată prin gazoductul Arad-Szeged (spre Ungaria) şi gazoductul Iași-Ungheni (spre Republica Moldova În pregătire se mai afla interconectorul Giurgiu-Ruse (spre Bulgaria) şi conducta BRUA. Un test de stres realizat de rețeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport de gaze arată că România este una din cele mai vulnerabile piețe din Uniunea Europeană în cazul întreruperii importurilor din Ucraina.
Importurile de gaze (Mwh)
Luna Ian. Feb. Martie Aprilie Mai
2019 4.515.456 3.134.519 2.013.149 1.262.138 1.185.490
2018 3.259.817 2.701.278 3.384.252 12.434 3.353
Sursa: ANRE