Cum văd întreprinzătorii români noul Cod Fiscal?
În forma în care a fost adoptat reprezintă un mare progres pentru economie şi pentru IMM-uri, pentru că a eliminat foarte multe lucruri care erau în contradictoriu, mai ales lucruri de detaliu. S-au armonizat anumite prevederi şi, sigur, el reprezintă un progres prin diminuările de TVA şi de alte elemente care au fost încorporate. Fireşte însă că acest Cod Fiscal nu este perfect. În continuare a rămas problema impozitului pe clădire pentru firme. Aici, prevederile care sunt în prezent permit majorarea coeficienţilor unor taxe locale de până la 10 ori (în cazul impozitului pe locuinţă cu utilitate mixtă), iar acestea pot duce la creşteri de impozite pe spaţii de până la 30 de ori. Dacă această prevedere nu se modifică, există marele pericol ca zeci de mii de firme să nu poată să suporte cele câteva sute sau mii de lei în plus pe lună, şi asta pentru că peste 80% din microfirmele din România sunt de supravieţuire. Adică ele asigură aşa-zişilor patroni nişte venituri reduse de 1.000-1.500, maximum 2.000 de lei, uneori şi mai mici. Şi atunci, dacă venim şi le băgăm impozite de 10 ori mai mari, mai ales celor din zona rurală, există riscul să nu îşi poată continua activitatea.
Evoluţia numărului de firme în fiecare an? Ce o poate influenţa în 2016?
Practica ultimilor ani ne arată că în fiecare an se înfiinţează între 140.000 şi 160.000 de firme şi dispar între 110.000 şi 130.000 de firme. Asta înseamnă că sporul de firme a fost în ultimii ani de 20.000-30.000, în condiţii normale, în care nu apar reglementări care să le pună în pericol existenţa.
Din păcate, din cauza formularului 088 al ANAF, ar putea scădea numărul înmatriculărilor de firme pentru că îi descurajează pe cei care ar vrea să înceapă o afacere. Mai mult, din cauza lui, firmele nou-înfiinţate nu vor putea primi codul de TVA, iar cele deja înregistrate riscă să-l piardă.
Aveţi vreo problemă cu Declaraţia 088?
Dacă Fiscul vrea să stopeze fenomenul firmelor din umbră, el trebuie să îşi coreleze informaţiile pe care le are în sistem şi acolo să vadă cine a avut o firmă-fantomă, iar acela să fie trecut pe o listă neagră şi să nu i se mai permită să devină agent economic. De ce să iei prezumţia de nevinovăţie la toţi oamenii? Gândiţi-vă ce efect negativ va avea asupra tinerilor care vor să înfiinţeze startup-uri, dacă li se cer veniturile pe ultimele 12 luni, certificatele de studii şi multe altele. Păi, când va vedea cele 20 de întrebări, plus celelalte rubrici, mulţi vor renunţa, şi uite aşa vom pierde întreprinzători, firme şi locuri de muncă.
Care este rostul acestei birocraţii excesive?
Toată această tevatură se face pentru firmele-fantomă. Şi nu îmi vine să cred că se înfiinţează 600 de astfel de firme pe lună. Dacă ar fi aşa, înseamnă că economia României ar fi gripată, pentru că fiecare firmă are zeci de furnizori, iar dacă cele 7.000 de firme-fantomă create într-un an ar avea câte 10 furnizori, asta înseamnă că undeva la 70.000 de firme ar fi afectate. Dar chiar dacă nu sunt 7.000, tot nu se justifică ideea ca pentru ele să sufere peste 300.000 de firme. Nu putem crea un sistem pe prezumţia de vinovăţie. Şi, oricum, Fiscul trebuie să îşi pună angajaţii să lucreze şi să coreleze informaţiile de la Revisal, Registrul Comerţului şi de la Ministerul Finanţelor, decât să examineze aceste 250.000-300.000 de dosare. Credeţi că va sta cineva să verifice ce a declarat acolo cineva? Eu mă îndoiesc că cineva va putea să verifice veridicitatea fiecărei informaţii de acolo.
Sunt mulţi antreprenori mici care spun că dacă vor deducerea TVA, Fiscul îi umple de controale şi amenzi, până ajung să dea mai mult decât ar fi primit de la stat...
Este o practică destul de întâlnită la nivel naţional. Noi am avut zeci de sesizări de această natură. Este foarte probabil ca această cazuistică să fie de câteva zeci de ori sau sute de ori mai amplă, şi asta pentru că oamenii nu stau să ne anunţe pe noi şi se luptă în sistemele în care sunt implicaţi. E clar că fenomenul este mult mai larg şi este o problemă. Iar datoria acestui stat este să aibă grijă şi de IMM-uri, pentru că orice IMM înseamnă locuri de muncă, înseamnă produse, servicii şi venituri la bugetul statului.
Din cauza firmelor-fantomă care sunt create anual în România cu scopul înșelării statului la TVA, au de suferit și firmele corecte, pentru că ANAF le tratează pe toate la fel.
În fiecare an, numărul firmelor în România crește cu 20.000-30.000, dar acesta ar putea scădea în 2016 din cauza Declaraţiei 088.
Şi angajaţii ANAF ar trebui să aibă declaraţii de avere. Mi se pare anormal ca numai managerii şi alte persoane să fie supuse obligativităţii de a-şi declara averile. Fiecare funcţionar care lucrează la Fisc sau la Ministerul Finanţelor, unde există pericolul să aibă foloase necuvenite, toţi ar trebui ca, periodic, sădea declaraţii, pentru că aceasta ar spori în mod clar încrederea în ele, ar diminua corupţia, birocraţia şi ar mai elimina din suspiciunea care există în privinţa lor.
Ovidiu Nicolescu, preşedinte CNIPMMR