Este considerată cea mai puternică erupție vulcanică din ultimii 10.000 de ani și a avut un impact climatic sever la nivel global.
Explozia a aruncat în atmosferă cantități uriașe de cenușă, praf și gaze de sulf care au ajuns în stratosferă, formând un nor gros care a blocat radiația solară. Fenomenul a condus la scăderea temperaturii medii pe Terra cu circa 0,4–3 grade Celsius, ceea ce a generat o adevărată „iarnă vulcanică” în emisfera nordică.
Stratul dens de cenușă a creat o „ceață uscată” stratosferică care a redus pătrunderea luminii solare, cauzând o perioadă de vreme extremă, caracterizată de veri reci, ploi torențiale, înghețuri târzii și, în unele regiuni, toamnă cu zăpadă.
Zeci de milioane de victime
Aceste condiții au afectat grav agricultura în Europa, America de Nord și Asia, distrugând recoltele de grâu, ovăz și cartofi. Prețurile alimentelor au crescut dramatic, declanșând foamete severă și revolte sociale. În New England, zăpada a fost prezentă și în lunile iunie și iulie, iar în Canada și nord-estul SUA verile au fost extrem de reci.
Se estimează că efectele directe ale erupției vulcanice au ucis pe loc între 10.000 și 12.000 de oameni în insula Sumbawa, dar impactul global secundar a dus la milioane de decese din cauza foametei, epidemiilor ( holera) și condițiilor de viață precare generate de schimbările climatice bruște. Astfel, numărul total al victimelor s-a ridicat la zeci de milioane.
„Anul fără vară” a fost astfel provocat de erupția extrem de puternică a vulcanului Tambora, al cărei nor de cenușă și gaze a redus lumina solară, a răcit planeta și a provocat o criză alimentară și a sănătății la nivel global în 1816, potrivit useit.ro.