Mișcarea #rezist, atât aripa ONG-istă, cât și aripa politică, reprezentată de USR, a luat „foc” după ce ministrul Justiției, Radu Marinescu, a înaintat Consiliului Superior al Magistraturii și președintelui României propunerile pentru numirea în funcțiile de conducere la Parchetul General, DNA și DIICOT. O supărare mare răzbate din interiorul acestor grupări pentru că nu au reușit, nici de această dată, să-și impună propriii oameni în aceste funcții. Iar proiectul, declanșat încă din 9 decembrie 2025, când a apărut celebrul film Recorder, urmat de episodul „plagiatului” lui Radu Marinescu, nu a dat roade. Nici Bogdan Pîrlog, nici Antonia Diaconu nu au fost selectați pentru conducerea Parchetului General și a DIICOT, iar pentru DNA a fost nominalizat un candidat care, deși în trecut a făcut parte din sistemul represiv coordonat de Binom, astăzi nu se mai bucură de sprijinul organizațiilor #rezist. Așa stând lucrurile, „societatea civilă” și exponenți ai USR îl avertizează pe președintele Nicușor Dan să nu semneze decretele de numire în funcție a celor propuși de ministrul Justiției, în caz contrar „semnându-și testamentul politic”. Iar pentru a fi convingători, activiștii se pregătesc de proteste la Palatul Cotroceni.
ONG-urile #rezist Declic, Inițiativa României, Reset, Inițiativa Timișoarei, Alternativa Civică, În Stradă și Corupția Ucide - „armata” care a încercat forțarea, în decembrie 2025, marșurilor de stradă care să conducă la decapitarea justiției (Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea de Apel București, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, DNA și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție) sau a ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu și care au încercat decapitarea, în luna ianuarie, a actualului ministru al Justiției, prin „dezvăluirea” unui pretins plagiat - s-au reactivat din nou și îl amenință pe Nicușor Dan să nu semneze propunerile înaintate de ministrul Justiției.
ONG-urile vor să iasă în stradă, vineri, 6 martie 2026, la Palatul Cotroceni. „Îi cerem președintelui să respingă propunerile făcute de ministrul Justiției la conducerea Parchetului General, DNA și DIICOT. Numele propuse reprezintă o simplă rocadă pentru păstrarea controlului asupra Ministerului Public. Nu acceptăm o schimbare de formă care ar menține în fruntea luptei anticorupție un grup de interese toxic”, se menționează în manifestul prin care activiștii încearcă să-și mobilizeze membrii.
Rețelele de socializare, pline de mesaje „contondente” ale activiștilor
Panica celor de la #rezist confirmă că, odată cu difuzarea, în decembrie 2025, a așa-zisei investigații Recorder, a fost declanșat un plan minuțios pentru ca aceste organizații să-și instaleze oamenii lor la șefia procuraturii din România. Plan care, iată, pare să eșueze lamentabil. Astfel încât s-a trecut direct la amenințări la adresa președintelui României, Nicușor Dan, pe care, de asemenea, grupările în cauză l-au considerat ca fiind tot „omul lor”.
Influencerii acestei mișcări au inundat rețelele de socializare cu postări prin intermediul cărora îl somează pe Nicușor Dan să nu semneze decretele de numire a Cristinei Chiriac în funcția de procuror general al PÎCCJ, a lui Marius Voineag în funcția de procuror general adjunct al PÎCCJ, a lui Ioan Viorel Cerbu în funcția de procuror-șef al DNA, a lui Codrin Horațiu Miron în funcția de procuror-șef al DIICOT și a lui Alex Florin Florența în funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT.
Iar mesajele transmise sunt cât se poate de violente. Se arată, printre altele, că „dacă președintele României, Nicușor Dan, acceptă asemenea porcărie, înseamnă că România nu mai are, oficial, nicio treabă cu ideea de stat de drept” sau că „aceste propuneri sunt epitomul batistei pe țambal, după investigația Recorder”. Un influencer #rezist scrie că „dacă președintele Nicușor Dan semnează mizerabilele propuneri de șefi de mari parchete făcute de plagiatorul Radu Marinescu, vor fi consecințe concrete: matematicianul va pierde societatea civilă care l-a propulsat în primul tur și, ulterior, l-a făcut primul om în stat”.
Nu lipsește niciun „combatant”
Unul dintre ONG-urile care îl vor „colinda”, la finalul acestei săptămâni, pe președinte, Reset, are o postare în care afirmă că Nicușor Dan „se află, acum, în fața unui test de supraviețuire politică”. „Dacă mai are pretenția de a reprezenta segmentul reformist, nu își semnează propria irelevanță. (…) Nicușor Dan are datoria să respingă acest circ, să iasă public și să cheme procurorii cu coloană vertebrală la o competiție reală. Altfel, va rămâne în istorie drept cel care a reușit contraperformanța de a fi mai slab decât Emil Constantinescu: el nu a fost învins de sistem, ci a ales să devină complicele lui”, mai amenință organizația #rezist.
Însăși Emilia Șercan, cea care a contribuit la acest plan cu atacul la adresa ministrului Marinescu, a intervenit în acest „cor de bocitoare” și scrie, pe contul său de socializare, că „ce face plagiatorul Marinescu prin aceste nominalizări este de a impune modelul de conducere a PG (Parchetul General - n.red.) consacrat de tandemul Gabriela Scutea - Bogdan Licu, când Parchetul General era condus, de facto, de Bogdan Licu, Scutea ocupându-se de găinațul de porumbei de pe pervazurile geamurilor sau de necesarul de papetărie”. Gabriela Scutea, pe care Șercan o devalorizează grav, a fost nimeni alta decât mâna dreaptă a Laurei Codruța Kovesi.
Nici USR nu stă departe. Strategul formațiunii progresiste, Cristian Ghinea, scrie, la rândul său, tot pe Facebook, că „Nicușor Dan își poate semna testamentul politic dacă ia pixul pentru numirile astea”, iar fostul mininistru USR al Justiției, Stelian Ion, afirmă că „menținerea la conducerea parchetelor a unor persoane care au făcut parte din conducerea acestor instituții încă din anul 2023 (Marius Voineag și Alex Florența), chiar și prin candidaturi încrucișate, de tip «rocadă», nu înseamnă altceva decât perpetuarea stării de fapt existente”.
Proiectul, început în decembrie, destructurat în martie
Planul acaparării de către grupările #rezist a conducerii parchetelor a fost declanșat în 9 decembrie 2025, odată cu difuzarea pe internet a celebrului film Recorder. Apoi, la 15 decembrie 2025, Declic și Funky Citizens au inventat o petiție pentru revocarea lui Marius Voineag de la DNA și a lui Alex Florin Florența de la Parchetul General. Cele două organizații #rezist au preluat chiar și anumite „dezvăluiri” făcute de procuroarea șefă a DIICOT Pitești, care, ulterior, a candidat, fără succes, pentru șefia structurii centrale a DIICOT.
Prin aceste mișcări, #rezist a urmărit să ajungă la butoanele de decizie privind pachetul legislativ pentru modificarea legilor justiției (legi care au fost actualizate în anul 2023, cu acordul Comisiei Europene, și care au condus la ridicarea MCV-ului instituit împotriva României), infiltrându-se în Comitetul special înființat în acest sens și patronat de Ilie Bolojan. Însă gruparea a încercat să-l atragă și pe președintele României, Nicușor Dan, într-un joc primejdios.
Țintele #rezist au fost Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, conducerea Curții de Apel București, Consiliul Superior al Magistraturii și decapitarea DNA și a Parchetului General, urmată de instalarea în funcțiile lăsate libere a persoanelor agreate de #rezist.
Scopul primar pentru atingerea acestor obiective ar fi putut fi ușor de atins dacă s-ar fi reușit îndepărtarea lui Radu Marinescu de la conducerea Ministerului Justiției. La 12 ianuarie 2026, Emilia Șercan a publicat un material în care îl acuză pe ministrul Radu Marinescu că și-ar fi plagiat teza de doctorat. Lucrurile se pregăteau exact în momentul în care ministrul Justiției urma să declanșeze procedura de selecție a candidaților pentru șefia marilor parchete.
N-au reușit să-l înlăture pe Radu Marinescu
Instantaneu, întregul aparat de propagandă #rezist a tăbărât pe Radu Marinescu, cerând demisia sau demiterea acestuia din funcția guvernamentală de către Ilie Bolojan. Planul era simplu. Radu Marinescu ar fi trebuit să părăsească funcția de ministru, Ilie Bolojan prelua portofoliul interimar, declanșa el însuși procedura de selecție și conducea interviurile de departajare și tot el ar fi urmat, astfel, să facă propunerile pentru conducerile PÎCCJ, DNA și DIICOT. După care, odată „rezolvat” acest „task” al celor de la #rezist, putea să numească un alt ministru al Justiției din partea PSD.
Nu s-a întâmplat însă așa. PSD și Radu Marinescu nu au cedat, ministrul a rămas în funcție, iar procedura de selecție a mers până la capăt.
#rezist a avut candidați proprii la conducerea PÎCCJ și DIICOT. Celebrul Bogdan Pîrlog și Antonia Diaconu. Aceasta din urmă a promovat, în decembrie 2025, pe conturile sale de socializare, centralizarea semnăturilor așa-zișilor susținători au „reportajului” Recorder și împotriva justiției. Lista era semnată și de Laura Codruța Kovesi, împreună cu cei mai apropiați „paraditori” de care s-a servit pe vremea când administra Binomul SRI-DNA.
Aceeași mișcare ideologică din „societatea civilă” a mai fost reprezentată de un dublu candidat, Bogdan Pîrlog, poreclit „procurorul 10 august”, de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București. Acesta s-a înscris atât în cursa pentru funcția de procuror general al PÎCCJ, cât și în cea pentru funcția de procuror-șef al DIICOT. Ulterior, când ar fi trebuit să susțină interviul în fața ministrului Justiției pentru șefia DIICOT, el a renunțat, susținând că intenționează să se concentreze exclusiv pentru preluarea funcției de procuror general al PÎCCJ.
Existau două variante pentru șefia PÎCCJ. Iar una are dosare disciplinare, sancțiuni și un dosar penal
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a avut de ales, la această selecție pentru numirea unui nou procuror general al republicii, doar dintre cei care și-au depus candidatura. Iar în acest caz nu au existat decât două variante. Fie Cristina Chiriac, actualul procuror-șef al DNA Iași, fie Bogdan Pîrlog - procuror militar, ONG-ist #rezist, cu mai multe dosare disciplinare deschise pe numele său de către Inspecția Judiciară, aprobate de Secția pentru Procurori în Materie Disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii și validate de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Nu mai târziu decât astăzi, 4 martie 2026, Secția pentru Procurori în Materie Disciplinară de la CSM are pe rol soluționarea Dosarului Inspecției Judiciare nr. 14/P/2023, în care Bogdan Pîrlog a fost trimis în judecată disciplinară pentru comiterea abaterii disciplinare prevăzute de articolul 271 litera „f” din Legea nr. 303/2022 privind Statutul Judecătorilor și Procurorilor.
Mai mult, Bogdan Pîrlog a avut tupeul să-și înscrie candidatura la conducerea procuraturii din România, în condițiile în care are calitatea de suspect într-un dosar penal.
Conform Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, pe rolul Secției de Urmărire Penală a acestei unități de parchet există un dosar, cu numărul 1207/321/P/2020, în care, la data de 21 februarie 2024, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspectul Pîrlog Bogdan Ciprian, procuror militar în cadrul Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu în formă continuată, fals intelectual în formă continuată și uz de fals în formă continuată.
Pîrlog nu poate susține că nu cunoștea această situație, deoarece, la 27 februarie 2024, procurorii i-au adus la cunoștință calitatea de suspect și drepturile procesuale, iar la data de 10 aprilie 2024 a și fost audiat în această calitate.
Conform unor surse judiciare, Pîrlog este anchetat pentru modul în care ar fi folosit 7.500 de euro și 10.000 de dolari, reprezentând indemnizații de deplasare, diurne, transport și cazare. Una dintre deplasări ar fi avut loc în 2019, la o conferință organizată de Universitatea Libe din Bruxelles, unde Pîrlog a participat ca președinte al ONG-ului Asociația Inițiativa pentru Justiție. Deplasarea ar fi fost aprobată ca misiune, deși nu a avut legătură cu activitatea Parchetului Militar, iar cheltuielile ar fi fost suportate din fonduri publice.
Pîrlog ar mai fi participat, tot în 2019, la o altă conferință, organizată de aceeași universitate, unde a beneficiat, de asemenea, de diurnă, transport și cazare. Evenimentul ar fi vizat, de fapt, discuții despre modificările aduse la legile justiției, printre care s-a cerut și desființarea SIIJ. Alte deplasări ar fi fost făcute la Roma, Constanța și Mamaia.