Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a deschis, în luna noiembrie a anului trecut, un dosar penal în care sunt cercetate, in rem, posibile fapte penale săvârșite în legătură cu tergiversarea unei anchete solicitate de către Banca Română de Scont, prin Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, având ca obiect presupuse infracțiuni economice comise de omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu. Este vorba despre clasarea faptelor de delapidare care au legătură cu falimentul BRS, clasare dispusă, prin Ordonanță, în anul 2014, de către procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe motiv că a intervenit termenul de prescripție, după ce cauza a fost redeschisă în anul 2011. Conform unui raport al lichidatorului BRS, la începutul acestui an, în dosarul de faliment, pentru recuperarea prejudiciilor de peste 30 de milioane de lei, existau pe rolul instanțelor civile, comerciale sau administrative și penale nu mai puțin de 101 dosare. Anul trecut, fostul președinte al Băncii Române de Scont, Teodor Nicolăescu, a fost condamnat definitiv la șase ani de închisoare cu executare, pentru delapidare cu consecințe deosebit de grave, într-o cauză în care Parchetul a dispus încetarea procesului penal față de 108 persoane, printre care, conform unor surse judiciare, inclusiv omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu. În prezent, Teodor Nicolăescu încearcă să obțină revizuirea sentinței de condamnare, în ceea ce privește latura civilă a procesului penal, respectiv a plății prejudiciului la care a fost obligat de Curtea de Apel București.
Conform unui document oficial, transmis Tribunalului București de către Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, în calitate de lichidator judiciar al falimentarei Bănci Române de Scont, de la deschiderea procedurii falimentului, au fost înregistrate nu mai puțin de 1.007 cauze penale, civile, comerciale și extrajudiciare. Iar la începutul anului 2019, din acestea au fost finalizate 906 dosare. Printre cele finalizate se numără și celebrul dosar penal 34/D/P/2005, început de DIICOT, ulterior disjuns, din care s-a născut un alt dosar, pe rolul Parchetului General, sub numărul 879/P/2011, constituit în baza Ordonanței 1452 din data de 3 august 2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Din documentul citat, rezultă că faptele delictuale existente în cuprinsul acestor plângeri penale au fost încadrate, ca urmare a derulării anchetelor judiciare, ca infracțiuni, iar, la 15 decembrie 2010, dosarul-mamă - 34/D/P/2005 - a fost trimis în instanță.
Banca Română de Scont s-a constituit parte civilă în dosarul penal cu un prejudiciu pe 93,5 milioane de lei. Procesul s-a soluționat definitiv în data de 22 martie 2018, când Curtea de Apel București a pronunțat sentința penală 424/A, prin care, pe lângă condamnările decise, a admis și plata acestui prejudiciu.
Redeschidere, ca să se dea clasare
Numai că lucrurile, deși au cunoscut acest deznodământ în instanță, nu sunt deloc finalizate, din punctul de vedere al Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare. În dosarul 34/D/P/2005, procurorul de caz a dispus încetarea procesului penal față de 108 persoane, împotriva cărora au fost formulate plângeri penale de către lichidatorul judiciar al Băncii Române de Scont. Conform acestuia, încetarea procesului penal a avut loc, “deși acestea au avut participație la devalizarea BRS, prin semnarea unor documente bancare, pe baza cărora s-au efectuat în mod ilegal ridicări în numerar, s-au efectuat plăți interbancare, toate în interes propriu ori în interesul grupului de firme GELSOR, patronate de Sorin Ovidiu Vîntu, ori au creat aparența de legalitate a faptelor de delapidare a băncii, făcând posibilă, astfel, ascunderea fraudei”.
Ordonanța prin care a fost încetat procesul penal împotriva celor 108 persoane a fost infirmată, în data de 3 august 2011, printr-o Ordonanță, cu numărul 1452, a procurorului general, după care au fost reluate cercetările penale, fiind constituit un nou dosar, cu numărul 879/P/2011, pe rolul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Însă, în acest nou dosar, latura penală a fost soluționată, la data de 22 septembrie 2014, cu o Ordonanță de Clasare, procurorul de caz invocând că, având în vedere noile prevederi ale Codului Penal, conform articolului 5, în speță suspecții au beneficiat de legea penală mai favorabilă, astfel încât în cazul lor a intervenit termenul de prescripție a răspunderii penale. Prin clasarea laturii penale, evident, a rămas nesoluționată inclusiv latura civilă, respectiv recuperarea de la cele 108 persoane a prejudiciului despre care Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare arată, în plângere, că l-ar fi adus Băncii Române de Scont. Din acest motiv, lichidatorul judiciar al BRS s-a văzut nevoit să formuleze mai multe cereri în instanțele civile, pentru redeschiderea judecății, după caz, în vederea soluționării laturii civile din dosarul clasat în 22 septembrie 2014. La data de 31 decembrie 2018, pe rolul mai multor instanțe de judecată s-au înregistrat nu mai puțin de 101 dosare cu acest obiect, dintre care trei penale, pentru litigii în valoare de 32.130.000 de lei, 200.000 de euro și 800.000 de dolari SUA.
Cauza a ajuns la Secția condusă de Adina Florea
Și, aici, apare “bomba”. Lichidatorul judiciar al BRS nu s-a mulțumit cu clasarea acestui dosar și a formulat, în urmă cu doi ani, două plângeri penale “in rem” pentru fapte de neluare a măsurilor de cercetare penală în termenul de prescripție, cu consecința clasării laturii penale privind plângerile penale formulate de Banca Română de Scont împotriva omului de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu, în dosarul de delapidare a BRS 4169/2014, deschis, inițial, la Parchetul de pe lângă Tribunalul București. Prima plângere, cu numărul 169, a fost înregistrată la Parchetul General în data de 21 februarie 2017, iar cea de-a doua, cu numărul 1164, a fost înaintată în 21 decembrie 2017.
În 4 decembrie 2018, Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare a solicitat Parchetului General să-i comunice stadiul soluționării acestor plângeri “in rem” pentru modul în care s-a cercetat dosarul. Răspunsul a venit în 12 decembrie 2018, când Parchetul General a comunicat faptul că, în temeiul articolului 88 indice 1 din Legea 304/2004, privind organizarea judiciară, modificată, dosarul care conține cele două plângeri a fost înregistrat sub numărul 125/P/2017 la PÎCCJ, are ca obiect modul de soluționare a dosarelor 34/D/P/2015 al DIICOT și 879/P/2011 al Parchetului General, dar a fost transmis spre competentă soluționare Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, care derulează cercetări în el din data de 8 noiembrie 2018.
Lăsat să se prescrie sub conducerea lui Kovesi
Interesant de semnalat, în această speță, este faptul că măsurile judiciare prin care, inițial, a fost dispusă încetarea procesului penal față de cele 108 persoane, au fost infirmate personal de Laura Codruța Kovesi, în calitate de procuror general, în data de 3 august 2011. Era perioada în care Kovesi îl luase ca “țintă” pe Vîntu și avea loc la câteva luni după reținerea acestuia în cauza privind “șantajul” la care l-a supus pe Sebastian Ghiță, dar și după episodul “Jakarta”, în care s-a implicat personal, în mod infracțional, pentru extrădarea lui Nicolae Popa. Tot atunci, Kovesi i-a deschis lui Vîntu un alt dosar penal pentru favorizarea infractorului Nicolae Popa.
Numai că, dacă a dat dovadă de exces de zel în deschiderea acestui nou dosar la cererea lichidatorului BRS, Kovesi s-a așezat, la scurt timp, “cu partea dorsală” pe el, dovadă că nu s-a soluționat până la momentul în care și-a terminat cel de-al doilea mandat de procuror general, intervenind, astfel, în 2014, prescripția răspunderii penale. Mai mult decât atât, în 2013, Kovesi a devenit procuror-șef al DNA, structură care, până la sfârșitul anului trecut, avea constituită o Secție de anchetare a magistraților care ar fi putut, evident, să se sesizeze din oficiu (așa cum a făcut în mii de alte dosare) și pentru modul în care foștii subalterni de la Parchetul General au așteptat să intervină prescripția răspunderii penale în cauza Vîntu-BRS, înainte să finalizeze cercetările.
Fostul șef al băncii încearcă să scape de plata prejudiciului
Jumătatea de dosar privind devalizarea BRS, trimisă în instanță, a fost soluționată, definitiv, în data de 23 martie 2018, de către Secția Penală a Curții de Apel București. Inițial, pe fond, Tribunalul București a dispus, în 2015, condamnarea fostului președinte al băncii, Teodor Nicolăescu, la 6 ani de închisoare pentru delapidare și la alți 3 ani de închisoare pentru constituirea unui grup infracțional organizat. Cele două pedepse au fost contopite, urmând să ispășească 7 ani de închisoare. Alexe Corina, directorul sucursalei Bucureşti a BRS, a primit o condamnare de 5 ani, iar Răzvan Haritonovici, preşedintele Astra Asigurări la acea dată, a primit 4 ani. Un alt fost președinte Astra, Dan Săftescu, a primit 5 ani de închisoare. În dosar au mai primit condamnări Lucian Burghelea, șef al biroului de plasamente de la Astra (5 ani închisoare), Constantin Naforniță, președinte al societății de valori mobiliare Sivamo, societate care tranzacționa titluri de stat în numele Astra Asigurări cu bani din conturile BRS (5 ani închisoare) și Rodica Dumitru, președinte interimar, 5 ani.
În apel, Curtea de Apel București a redus pedeapsa lui Nicolăescu la 6 ani cu executare, iar Alexe, Burghelea, Haritonovici, Săftescu șiNăforniță au primit, definitiv, câte 4 ani de închisoare. Față de Rodica Dumitru, dar și față de alți trei inculpați, a fost dispusă achitarea, în unele cazuri pentru că a intervenit prescripția. Tot atunci, inculpțații condamnați au fost obligați la plata către BRS a sumei de 93.525.678,65 lei, la care se adaugă dobânda legală.
În data de 11 mai 2018, Teodor Nicolăescu a făcut, tot la Curtea de Apel București, o cerere de revizuire a sentinței din 22 martie, dar numai în ceea ce privește latura civilă. Pe 27 iunie 2019, are loc următorul termen de judecată în acest dosar.
PÎCCJ a trimis, în 2010, în judecată dosarul BRS, însă pentru 108 inculpați a dispus încetarea procesului penal. În 2011, Kovesi a infirmat soluția și a redeschis cercetările. Acțiunea avea loc la scurt timp după consumarea episodului “Jakarta”.
Redeschis, dosarul “a zăcut” la PÎCCJ până în 2014, când s-a constatat prescrierea faptelor, motiv pentru care a fost clasat. BRS a depus plângere penală împotriva anchetatorilor. Iar dosarul se află, astăzi, pe masa Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.