Parlamentarii de Diaspora, străini de problemele românilor

Şase parlamentari repre­zintă cele 3,5 milioane de români din Diaspora, după alegerile legislative din decem­brie 2016. Sunt patru deputaţi şi doi senatori, toţi din Opozi­ţie, niciunul din partea parti­delor aflate la guvernare. „Jurnalul Naţional” a luat la puricat activitatea aleşilor de Diaspora şi a descoperit că cei şase parlamentari responsabili de bunăstarea românilor din străinătate au cam tăiat frun­za la câini în primele şase luni de mandat.

Aversiunea românilor din străinătate faţă de Partidul Social-Democrat a devenit o tradiţie în ultimul deceniu, atât la alegerile prezidenţiale, cât şi la scrutinele parlamentare. Aşa se face că PSD nu s-a ales cu niciun parlamentar de Diaspora la alegerile din decembrie 2016, la fel cum nu s-au ales nici aliaţii social-democraţilor din ALDE. Votul Diasporei a trimis în Parlament şase aleşi care să aibă grijă de soarta românilor aflaţi departe de casă. Este vorba de doi senatori şi patru deputaţi din partidele de Opoziţie: deputaţii Mihai Voicu (PNL), Nicolae-Da­niel Popescu (USR, înlocui­torul fostului deputat Manuel Costescu), Constantin Codreanu și Doru Petrișor Coliu (ambii PMP), plus senatorii Viorel Riceard Badea (PNL) şi Radu Mihai Mihail (USR). „Jurnalul Naţional” a analizat activitatea acestora şi vă prezintă astăzi măsurile pe care le-au luat până acum pentru îmbunătăţirea vieţii celor 3,5 milioane de români care trăiesc în străinătate. Concluzia, demonstrată negru pe alb de activitatea parlamentară, este una singură: cei „şase magnifici” aproape că au şomat în prima sesiune din acest mandat.

O singură iniţiativă în 6 luni

Practic, în prima parte a anului a existat o singură propunere legislativă care îi vizează tangențial și pe românii din afara graniţelor. Vorbim de un proiect de lege iniţiat de deputatul PMP Constantin Codreanu pentru completarea şi modificarea art.18 al Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate. Acesta a propus prelungirea de la trei la cinci ani a valabilităţii paşa­poartelor simple pentru persoa­nele care nu au împlinit vârsta de 14 ani şi modificarea altor limite de vârstă, printre care valabilitatea p e t e r m e n nelimitat a paşapoartelor electronice simple pentru persoanele cu vârsta de peste 65 de ani. „Termenul de valabilitate dublu inferior al paşapoartelor electronice simple eliberate cetăţenilor români faţă de termenele de valabilitate ale paşapoartelor eliberate în cazul a peste 90% dintre cetăţenii străini din statele UE presu­pune pierdere de timp şi resurse atât din partea cetăţeanului, cât şi din partea serviciilor publice comunitare abilitate prin lege c u f u n c ţ i a de eliberare a paşapoar­telor”, se ara-tă în expu­nerea de mo-tive a iniţiato­rului. În plus, mai spune că cetăţenii românii suportă în prezent, pe durata a 10 ani, costuri superioare celor prac­ticate pentru eliberarea paşa­poartelor electronice cetăţenilor altor state europene. „Proiectul de lege urmăreşte alinierea legislaţiei României la bunele practici în materie din majo­ritatea statelor membre UE şi din marile state şi democraţii ale lumii, prin optimizarea condiţiilor aplicabile cetăţenilor români în cazul eliberării docu­mentelor de călătorie în străi­nătate”, a mai notat deputatul PMP Constantin Codreanu. Propunerea sa a fost semnată de alţi 108 deputaţi şi senatori din toate partidele, printre care deputaţii Mihai Voicu (PNL), Nicolae-Daniel Popescu (USR) şi Doru-Petrişor Coliu (PMP) – toţi trei parlamentari de Diaspora.

Nu le-a păsat nici de sclavele din Italia

Cei şase parlamentari de Diaspora n-au intervenit nici măcar în cazul celor câteva mii de românce exploatate în sudul Italiei, după ce publicaţia „The Observer” a scris că peste 7.500 de femei, majo­ritatea din România, trăiesc şi muncesc în condiţii de sclavie în fermele din regiunile Sicilia şi Calabria, mai mult de jumătate dintre acestea fiind obligate să întreţină relaţii sexuale cu anga­jatorii lor. În martie, Guvernul a trimis în Italia o delegaţie condusă de ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstârnac, însoţită de membri ai Ministerului şi de un reprezentant al MAI. Niciun parlamentar de Diaspora nu s-a deplasat însă în iadul din sudul Italiei şi nimeni nu a mişcat un deget pentru a se interesa de soarta româncelor exploatate.

Prezența la urne în secțiile de votare din Dias­pora a fost de 106.038 de persoane la alegerile parlamentare din decembrie 2019. Numărul total al alegătorilor care au votat prin cores­pondență a fost de 4.591, potrivit rezultatelor finale ale alegerilor, date publicității de BEC.

Preocupări: Legea sportului şi acizii nesaturaţi

În rest, ceilalţi cinci aleşi de Diaspora au semnat proiecte ce n-au nicio legătură cu viaţa celor 3,5 milioane de români de peste hotare. De exemplu, senatorul USR Radu-Mihai Mihail are opt proiecte semnate, dintre care unul prevede conţinutul de acizi graşi trans-nesaturaţi în produsele alimentare destinate consumului uman. Celălalt senator, liberalul Riceard Badea, are patru iniţiative semnate, niciuna însă referitoare la românii din străinătate. S-a preocupat însă de completarea Legii educaţiei fizice şi sportului. Celălalt liberal responsabil cu bunăstarea Diasporei, deputatul Mihai Voicu, are şase iniţiative semnate, din care una prevede aprobarea investiţiilor la „Autostrada Unirii” Iaşi - Târgu Mureş. Practic, tot ce au făcut pentru românii din străinătate a fost să semneze iniţiativa care îi aparţine deputatului Codreanu de la PMP. De altfel, acelaşi lucru l-a făcut şi deputatul Doru-Petrişor Coliu, colegul lui Codreanu din partidul lui Băsescu. Din 18 iniţiative, a semnat şi una privind instituirea zilei de 15 mai drept Ziua ardelenilor. Ultimul, dar nu cel din urmă, este deputatul USR Nicolae-Daniel Popescu. Acesta l-a înlocuit în Parlament pe fostul tehnocrat Manuel Costescu, care a renunţat la mandat în luna martie. Pe lângă proiectul lui Codreanu, deputatul Popescu a semnat alte opt iniţiative, dintre care una pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie.