Partidele care au rămas la guvernare, după ieșirea PSD din Executivul condus de Ilie Bolojan, se bazează pe 2.999.823 de voturi obținute la alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, cu peste două milioane de voturi mai puține decât cele obținute de partidele parlamentare aflate în opoziție, respectiv 5.021.064. La nivel parlamentar, PNL, USR, UDMR și Grupul Minorităților Naționale au o pondere de 39,09%, iar PSD și restul partidelor de opoziție controlează 60,91% din Legislativ. În aceste condiții, Cabinetul Bolojan, minoritar și semiinterimar, pregătește reforme consistente, în ciuda lipsei de reprezentativitate evidentă. Vorbim despre închiderea proiectelor PNRR, demararea programului SAFE, vânzarea unor pachete de acțiuni de la companiile strategice, legea pensiilor militare, legea salarizării în sistemul public sau reorganizarea administrativ-teritorială. În acest moment, Guvernul minoritar semiinterimar funcționează cu miniștri care, la alegerile parlamentare din 2024, au primit, prin listele pe care au candidat, 6,58% din totalul voturilor exprimate la nivel național. Unul dintre miniștrii în cauză este REPER-istul Dragoș Pîslaru, care „patronează”, în prezent, atât Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, cât și Ministerul Muncii. Acesta a candidat, în 1 decembrie 2024, pentru un post de deputat de Iași, și a obținut 6.975 de voturi. Adică 0,08% din totalul voturilor valabil exprimate. Avem membri ai Executivului care nu au fost votați de nimeni, pentru simplul motiv că nu au participat la alegeri. Elocvent este cazul vicepremierei ONG-iste Oana Clara Gheorghiu, care este, de săptămâna trecută, dublu viceprim-ministru.
Odată cu retragerea de către PSD a sprijinului politic pentru Ilie Bolojan în funcția de prim-ministru al Guvernului României, retragere ce a fost oficializată, la finalul săptămânii trecute, prin demisia miniștrilor social-democrați din Executiv, noua realitate politică a României arată că, în acest moment, la putere se află partide politice care au obținut, la alegerile parlamentare din data de 1 decembrie 2024, 2.999.823 de voturi, reprezentând 32,47% din opțiunile electoratului, în timp ce, în opoziție, se află partide politice care au obținut, la același scrutin parlamentar din 1 decembrie 2024, 5.021.064 de voturi, reprezentând 54,28% din opțiunea electoratului.
Guvernul minoritar condus de Ilie Bolojan are, astfel, un deficit de reprezentativitate parlamentară, dar și unul de legitimitate rezultată electoral, de 2.021.241 de voturi. Această cifră reprezintă cu mult mai multe voturi decât au luat, la aceleași alegeri, fiecare dintre partidele care au rămas la Palatul Victoria.
Astfel, în opoziție se află, începând de săptămâna trecută, PSD, care a obținut 2.047.616 voturi (22,13%), AUR, care a obținut 1.679.924 voturi (18,16%), SOS România, care a obținut 699.188 voturi (7,56%), și POT, care a obținut 594.336 voturi (6,43%)
În acest timp, guvernarea este asigurată de PNL, care a luat la alegerile parlamentare 1.271.139 voturi (13,74%), împreună cu USR, care a luat 1.140.594 voturi (12,33%) și cu UDMR, care a luat 588.090 voturi (6,4%).
Guvernul, cu 20% mai puțină reprezentativitate parlamentară decât opoziția
Dacă scorurile electorale obținute la alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024 confirmă, în acest moment, lipsa de reprezentativitate a guvernului minoritar condus de Ilie Bolojan, ponderea parlamentară a partidelor care încă țin în viață acest Cabinet arată lipsa de legitimitate a acestui Executiv de a lua decizii majore pentru România în următoarele 45 de zile, cât durează interimatele la ministerele părăsite de către reprezentanții PSD.
În Senatul României, funcționează, în prezent, 133 de parlamentari. Ceea ce înseamnă că majoritatea simplă impune voturile a 67 de senatori. PNL, împreună cu USR și cu UDMR, partide aflate la guvernare, numără, în total, 51 de senatori (38,35%). Asta, în timp ce, în opoziție, PSD, împreună cu AUR, Grupul PACE și neafiliații numără 82 de senatori (61,65%).
La Camera Deputaților, situația este similară. Aici funcționează 330 de deputați, iar pentru a forma o majoritate simplă este nevoie de 166 de voturi. Partidele aflate la guvernare sau care susțin guvernarea, mai exact PNL, USR, UDMR și Grupul Minorităților Naționale din Camera Deputaților, au în total 130 de deputați (39,39%). Iar opoziția, formată din PSD, AUR, SOS România, POT și neafiliații, numără 200 de deputați (60,61%).
Parlamentul României, în plenul său, funcționează, în acest moment, cu 463 de parlamentari, iar o majoritate simplă, care poate ține în funcție Executivul sau care îl poate demite prin moțiune de cenzură este de 232 voturi. Paradoxul este același. Puterea este legitimată, odată cu ieșirea PSD de la guvernare, de 181 de parlamentari ai PNL, USR, UDMR și Grupului Minorităților Naționale din Camera Deputaților (39,09%), în timp ce, în opoziție, se află 282 de parlamentari PSD, AUR, SOS România, POT, Grupul PACE și neafiliați (60,91%).
Mai concret, la guvernare se află PNL, cu 73 de parlamentari (15,77%); USR, cu 59 de parlamentari (12,74%); UDMR, cu 32 de parlamentari (6,91%), și Grupul Minorităților Naționale, cu 17 deputați (3,67%). În opoziție se află PSD, cu 130 de parlamentari (28,08%); AUR, cu 90 de parlamentari (19,44%); SOS România, cu 15 deputați (3,24%); POT, cu 16 deputați (3,46%); Grupul PACE, cu 12 senatori (2,59%), și grupurile parlamentare ale neafiliaților, cu 19 parlamentari (4,1%).
Premierul refuză să demisioneze și pregătește pachete de politici economice majore
Cu o reprezentativitate de 32,47% din voturile electoratului, exprimate la alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, dar și cu o legitimitate parlamentară de 39,09%, Guvernul minoritar, cu șapte miniștri interimari, condus de Ilie Bolojan, urmează să ia cele mai importante măsuri politice și economice din ultimul deceniu, în ciuda faptului că nu beneficiază măcar de o majoritate simplă în Legislativul României.
Până în luna august, trebuie închise toate jaloanele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), unde este vorba despre absorbția a 10 miliarde de euro. De asemenea, va demara procedurile pentru program SAFE, unde mai este, de asemenea, vorba despre încă 16 miliarde de euro.
La acestea se adaugă aderarea României la OCDE, adoptarea legii privind pensiile militare, vânzarea pe bursă a unor pachete de la companiile de stat, inclusiv de la companiile strategice din energie, transporturi și armament, adoptarea legii salarizării în sistemul public și reorganizarea administrativ-teritorială a României. În ciuda lipsei de reprezentativitate și de legitimitate, premierul Ilie Bolojan a declarat, săptămâna trecută, că va lucra mult mai ieftin, odată cu ieșirea PSD din Executiv, și că, într-o minoritate evidentă, va lua decizii pentru majoritatea alegătorilor. Și refuză să demisioneze, căutând să ia la bucată parlamentari din opoziție, pentru a se menține la vârful Executivului.
Miniștri cu 0,08% din voturi, obținute la alegerile parlamentare
Amănuntele fac, însă, și mai clară imaginea reprezentativității și a legitimității Guvernului Bolojan, în forma de după ruperea Coaliției cu PSD. Iar cel mai elocvent exemplu îl reprezintă faptul că din acest Cabinet minoritar semiinterimar face parte membrul REPER Dragoș Pîslaru. Acesta ocupă două portofolii: cel plin, de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, dar și cel interimar de la Ministerul Muncii. Problema este că, la alegerile parlamentare, lista REPER pe care Dragoș Pîslaru a candidat pentru un fotoliu de deputat de Iași în Parlamentul României a fost votată de către 6.975 de alegători, reprezentând 0,08% din totalul alegătorilor prezenți la urne la scrutinul legislativ din data de 1 decembrie 2024. Partidul său, REPER, a obținut la aceleași alegeri „fabulosul” scor electoral la nivel național de 120.316 voturi, adică 1,3% din totalul voturilor valabil exprimate.
USR-istul Radu Miruță, care este atât vicepremier în Guvernul Bolojan, cât și ministru plin al Apărării Naționale, dar și ministru interimar al Transporturilor, a candidat la alegerile parlamentare din 2024 pe lista USR Gorj, pentru un fotoliu de deputat. Această listă a fost votată de 14.105 persoane, reprezentând 0,15% din numărul total al alegătorilor prezenți la urne la nivel național.
Liberalul Cătălin Predoiu, care este vicepremier și ministru al Afacerilor Interne, dar și ministru interimar al Justiției, a candidat, la alegerile parlamentare din 2024, pentru Camera Deputaților, pe lista PNL de Prahova, listă votată de 42.685 persoane, adică de 0,46% din totalul alegătorilor prezenți la urne la nivel național.
Ambrozie Irineu Darău, ministrul USR al Economiei, a candidat, în 2024, pentru Senat, pe lista USR de la Brașov, listă votată de 47.414 persoane, reprezentând 0,51% din totalul alegătorilor prezenți la urne la nivel național.
Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, a candidat, la alegerile din 2024, pe lista UDMR pentru Senat la Bihor, listă votată de 62.857 de alegători, reprezentând 0,68% din totalul electoratului prezent la urne.
Alții nevotați de nimeni
Oana Țoiu, ministra Afacerilor Externe, și Diana Buzoianu, ministra Mediului, au candidat, amândouă, la alegerile parlamentare din 2024, pe lista USR de București la Camera Deputaților. Această listă a fost votată de către 201.492 de alegători, ceea ce înseamnă 100.746 de voturi în dreptul fiecăreia, adică 1,09% din totalul voturilor valabil exprimate la acel scrutin electoral.
Premierul Ilie Bolojan, care întrunește și funcția interimară de ministru al Energiei, a candidat, în 1 decembrie 2024, la Senat, pe lista PNL de Bihor și a obținut 101.994 de voturi, reprezentând 1,1% din voturile de la nivel național.
Cel mai reprezentativ membru al Cabinetului minoritar semiinterimar al lui Ilie Bolojan este vicepremierul fără portofoliu Tacnzos Barna, care îndeplinește și funcția de ministru interimar al Agriculturii. La alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, acesta a candidat, la Senat, pe lista UDMR la Harghita, listă votată de 131.143 de persoane, reprezentând 1,42% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel național la acel scrutin.
În total, acest guvern Bolojan, prin miniștrii enumerați mai sus, reprezintă opțiunea a 608.638 de alegători. Această cifră, raportată la numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale permanente de la parlamentarele din 1 decembrie 2024, de 18.008.555, reprezintă 3,38%. Aceeași cifră, raportată la numărul de 9.455.072 de alegători prezenți la vot, reprezintă 6,44%. Iar raportată la numărul total al voturilor valabil exprimate la aceleași alegeri, de 9.251.799 de persoane, reprezintă 6,58%.
În Executivul lui Bolojan, în acest moment, există, însă, și miniștri pe care nu i-a votat nimeni. Unul dintre acești membri ai Cabinetului este vicepremiera fără portofoliu Oana Clara Gheorghiu, care nu a candidat la alegerile parlamentare din 2024, dar care, acum, este și vicepremier interimar în locul lui Marian Neacșu, de la PSD. În aceeași situație de zero voturi se află și ministrul Educației, Mihai Dimian. Nici ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, nu a obținut vreun vot la alegerile parlamentare, deoarece, la momentul scrutinului, el era viceguvernator al Băncii Naționale. Tot fără să fie votat activează în Guvern și ministrul UDMR al Culturii, Demeter Andras Istvan.
Președintele vrea pace. AUR vrea moțiune de cenzură. PNL și USR caută dezertori
Toate aceste cifre și procente care proiectează minoritatea în care se află Guvernul Bolojan fac ca PNL și USR să caute sprijin parlamentar în rândul partidelor pe care le-au catalogat drept extremiste și proruse, în eventualitatea depunerii unei moțiuni de cenzură.
La finalul săptămânii trecute, liderul senatorilor AUR, Perișor Peiu, a declarat că formațiunea pe care o reprezintă va depune, la începutul lunii mai, o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. În paralel, și liderul AUR, George Simion, a afirmat că partidul se află în opoziție totală față de actuala guvernare și că exclude orice colaborare, atât cu PSD, cât și cu PNL. Și a confirmat depunerea moțiunii de cenzură la începutul lunii mai.
Astăzi, la Palatul Cotroceni, președintele României, Nicușor Dan, va organiza o a doua rundă de consultări cu liderii PSD, PNL, USR, UDMR și Grupului Minorităților Naționale din Camera Deputaților, în încercarea de a găsi o soluție de aplanare a actualei crize politice și guvernamentale. Conform unor surse politice, discuţiile de la Cotroceni ar avea ca obiectiv readucerea partidelor proeuropene la masa negocierilor.
În paralel, partidele PNL și USR analizează variante de susţinere parlamentară, inclusiv prin negocieri cu parlamentari neafiliaţi, într-un context politic încă marcat de incertitudine. Ei bine, în această conjunctură, ar fi bine de amintit cine sunt parlamentarii neafiliați pe care Ilie Bolojan vrea să-i aducă, cu „arcanul”, în tabăra progresistă. Este vorba despre 19 senatori și deputați, toți plecați din grupurile AUR, SOS România și POT.
Mai exact, vorbim despre deputații ex-AUR Robert Alecu și Gigi Becali, despre ex-deputații SOS România Ciprian Ciubuc, Dumitru Coarnă, Raisa Enachi, Mădălin Laurențiu Făget și Mariana Vârgă, despre ex-deputații POT Dumitrița Albu, Monica Ionescu, Radu Mihail Ionescu, Rodica Popleanu și Aurora Tăsica Simu, precum și despre Ioana Grosaru, fostă membră a Grupului Minorităților Naționale din Camera Deputaților. De asemenea, la Senat, grupul neafiliaților este alcătuit din foștii senatori POT Valentina Mariana Aldea, Robert Daniel Ghiță, Paul Ciprian Pintea, Liciu Sorin Robe și Gheorghe Vela, precum și de senatorul ex-SOS România Dumitru Manea.