După 27 de ani de la subtilizarea patrimoniul Uniunii Generale a Sindicatelor din România (UGSR) de către noii lideri ai mişcării sindicale înscăunaţi imediat după revoluţie, aceştia vor răspunde în faţa judecătorilor pentru ceea ce s-a întâmplat atunci. Confederaţia Generală a Muncii-Uniunii Generala a Sindicatelor din România (CGM-UGSR) a depus la Tribunalul Bucureşti o plângere penală împotriva foştilor lideri sindicali Victor Ciorbea, Miron Mitrea şi Liviu Luca, iar surprizele au şi început să apară.
Zeci de hoteluri şi vile, sute de baze sportive, sute de apartamente, zeci de cluburi etc, precum şi mari sume de bani în lei şi dolari şi-au schimbat peste noapte proprietarii. Această preluare s-a aflat de-a lungul anilor şi în atenţia DNA. În 2011 o rezoluţia a acestei instituţii preciza că s-au săvârşit infracţiuni de înşelătorie, dar faptele s-au prescris. Ulterior, Victor Ciorbea chiar a fost scos cu totul din culpă în lipsa unei plângeri penale împotriva sa, ca în final o nouă rezoluţie a DNA să motiveze acest lucru prin faptul că fapta nu există.
Omisiune a DNA
Surprinzător, DNA a uitat să comunice această ultimă rezoluţie şi CGM-UGSR, deşi ea era cea care sesizase DNA. „Noi ne-am adresat DNA în luna iunie a acestui an, cu solicitarea de a infirma scoaterea lui Victor Ciorbea de sub urmărirea penală şi din răspunsul lor am aflat că între timp mai fusese emisă o rezoluţie prin care se constata că fapt nu există. Nu ne-au comunicat această rezoluţie, deşi ar fi trebuit să facă acest lucru”, ne-a declarat Dragoş Frumosu, preşedintele CGM-UGSR.
Judecătorii cer documente de la DNA
În urma plângerii penale înregistrate la Tribunalul Bucureşti, judecătorii de aici au solicitat deja DNA să transmită dosarul instrumentat de această instituţie ( nr. 352/P/2013) prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva celor trei, Victor Ciorbea, Miron Mitrea şi Liviu Luca. Ca o precizare, procurorii DNA reţin totuşi că patrimoniul a fost preluat ilegal, iar CGM-UGSR poate acţiona pentru recuperarea patromoniul pe cale civilă.
Taxa judiciară a blocat acţiune
În aceste condiţii, CGM-UGSR a acţionat pe cale civilă pentru recuperarea patrimoniului, dar suma impusă de instanţa judecătorească, drept taxă de timbru, de patru milioane de lei, a fost cu mult peste posibilităţile de plată ale confederaţiei sindicale.
„Conform legii, instanţa avea posibilitatea să stabilească această sumă în funcţie de veniturile din ultimele trei luni. Cu toate documentele justificative care demonstrau că nu avem de unde plăti cele patru milioane de lei, instanţa nu a acceptat justificările, iar acţiunea a rămas netimbrată. Sa accepte si sa actioneze in consecinta cnf prevederilor legale sau sa ne respinga actiunea. Am vrea să acţionăm la CEDO pentru încălcarea drepturilor noastre, dar instanţa ne tine in loc, acordând termene în acest caz şi nu ştim de ce pentru că nu am plătit taxade timbru impusă.”, spune Dragoş Frumosu.
Amnezia tratată cu documentele
Între timp, au ieşit la iveală din arhive noi documente prin care unii lideri sondicali recunosc, sub proprie semnătură, că preluarea în 1990 a patrimoniului UGSR s-a făcut ilegal.
Într-o adresă din 2003 transmisă de preşedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, către preşedintele Curţii de Apel Bucureşti, acesta scria că după 1990 nu a existat nicio hotărâre de dizolvare a UGSR, iar noile confederaţii sindicale au preluat spre administrare patrimoniul fostului UGSR, dar s-au comportat ca un adevărat proprietar.
Un alt document scos acum la iveală îl priveşte pe Victor Ciorbea care cerea în 1995 Băncii Române de Comerţ Exterior SA să blocheze conturile în valută deschise pe numele CNSLR-Frăţia. Printre altele, în acea adresă fostul sindicalist recunoştea că s-a manifestat o lipsă de preocupare pentru conservarea patromoniului sindical prin neefectuarea lucrărilor de reparaţii, că s-au produs deturnări de fonduri, că nu au fost prezentate bilanţuri contabile etc. Concluzia sa era că toate aceste fapte grave aruncă o imagine negativă asupra mişcării sindicale, iar blocarea conturilor CNSLR-Frăţia până la clarificarea situaţiei juridice a patrimoniului sindical provenit din fondurile fostei UGSR este necesară. Deşi de la acel moment au mai trecut alţi 22 de ani, situaţia acestui patrimoniu încă nu este rezolvată. Între timp, multe din activele turistice s-au distrus, degradat sau au fost vândute ilegal.
Noi dorim ca toţi membrii de sindicat să cunoască realitatea, să ştie ceea ce s-a întâmplat cu uriaşa avere a UGSR după 1990. Sperăm ca instanţele de judecată să facă lumină, astfel încât de acest patrimoniu să beneficieze toţi membrii de sindicat, inclusiv pensionarii, cei care au adus un aport important la construirea lui prin cotizaţiile plătite pe perioada muncii lor. Dragoş Frumosu, preşedintele CGM-UGSR