Daniel Cadariu, ministrul antreprenoriatului şi turismului, spune că această măsură ar putea fi continuată şi în 2022, însă decizia va putea fi luată doar după rectificarea bugetară.
„Am avut ieri o intalnire cu reprezentanţii Alianţei pentru Turism şi au solicitat într-adevăr introducerea măsurii HoReCa pentru 2021. Ei au estimat că scăderile anul trecut în sectorul HoReCa sunt undeva la 300 mil. euro. M-am întâlnit şi cu ministrul finanţelor şi cu cel al fondurilor europene, iar această măsură poate fi luată după rectificarea bugetară”, spune pentru ZF Daniel Cadariu.
El precizează faptul că a primit semnale cu privire la nevoia de sprijin şi a domeniilor conexe turismului şi nu doar, care nu au o reprezentare la nivel de piaţă. Daniel Cadariu spune că dacă vor exista cerinţe şi în funcţie de evoluţia economică, domenii precum cel al saloanelor de înfrumuseţare, service-urilor auto sau spălătoriilor auto ar putea beneficia de o măsură de sprijin precum este cea pentru domeniul HoReCa.
Schema HoReCa a fost lansată pentru prima dată în vara anului trecut, deşi discuţiile despre lansarea unei astfel de măsuri există încă din noiembrie 2020.
După câteva luni de aşteptări, când au putut în sfârşit să aplice pentru această măsură, companiile au descoperit că nu o pot face din cauza unei erori a platformei, care nu recunoştea o bună parte din experţii contabili la care au fost nevoite companiile să apeleze. Companiile au început să primească bani de la sfârşitul lunii noeimbrie, deşi reprezentanţii Ministerului Economiei de la acea vreme au estimat iniţial că vor da banii până la sfârşitul lunii octombrie.
Suma totală aprobată de finanţare a fost de 2,1 miliarde lei, însă statul a avut la dispoziţie pe bugetul din 2021 doar 1 miliard lei dedicaţi acestei măsuri de sprijin, astfel că firmele au primit circa 47% din suma aprobată, iar restul de 53% vor intra în conturile băncilor săptămâna viitoare, ulterior vor ajunge şi la companii.
Mai multe asociaţii reprezentantive din turism au elaborat un memorandum cu privire la solicitarea continuării schemelor de ajutor de stat privind oferirea de granturi în vederea acoperirii parţiale a pierderilor întreprinderilor din turism. Patronatele solicită despăgubirea pieţei cu 20% din diferenţa cifrei de afaceri în 2021 faţă de 2019. Continuarea acestei scheme de ajutor ar înseamna partea a doua a măsurii HoReCa.
Mai jos sunt redate o parte din motivele oferite de către patronatele din turism pentru care ar trebui continuată măsura de sprijin HoReCa:
„De ce trebuie continuată schema de compensări:
1. Pentru că în 2021 au continuat restricţiile în contextul pandemiei, care au cauzat reducerea şi limitarea activităţii în HoReCa, fără voia antreprenorilor.
2. În 2021 numărul de cazuri COVID a fost dublu vs 2020, cu multe restricţii care au afectat continuitatea pe parte de aprovizionare, atragere a forţei de muncă
3. Având în vedere aceste restricţii care au continuat, estimăm că veniturile în HoReCa au crescut cu 35% în 2021 vs 2020, dar încă sunt la sub 24% vs 2019 (un an de referinţă de activitate normală a industriei)
4. HoReCa este un sector strategic important pentru România, contribuind într-un an cu activitate normală la 5,07% în formarea PIB, antrenând efecte puternice şi în alte sectoare conexe (turism, produse din carne, băuturi, tutun)
5. Astfel, ponderea veniturilor HoReCa în PIB a crescut la 1,8% în 2021, vs 1,5% în 2020, dar este sub media de 2,6% - 2,7% din perioada 2015-2019
6. Pentru că HoReCa este cel mai afectat sector din economia românească din cauza pandemiei în 2020, conform cifrelor oficiale: -44% venituri / - 79% profit / -17% valoarea contabilă active fixe (imposibilitate de a face investiţii)
7. 53% din companiile din HoReCa au risc mediu şi mare de insolvenţă (calcul estimare model Altman Z-score), mult peste media naţională (38%). Afacerile din HoReCa sunt vlăguite dupa 2020, creşterea din 2021 nu a fost suficientă pentru întărirea companiilor la nivelul precedent pandemiei, dacă nu sunt sprijinite şi acţionarii îţi pierd interesul, iar costurile fiscale pentru stat (taxe pierdute) sunt mult mai mari decat efortul pentru susţinerea schemei de sprijin.”
(sursa: Mediafax)