• o instalație ce reprezintă materia invizibilă a particulelor de energie înaltă provenite de la supernove și din universul îndepărtat • lucrări cu mușchi „artificiali”, celule vii crescute pe suport organic sau anorganic • o instalație imersivă ce folosește secretele tehnicii colagenului din pergamente • o instalație sonoră care arată efectul muzicii asupra celulelor vii – acestea sunt planurile cu care artiștii pornesc către rezidențele artistice din institutele de cercetare în această primăvară.
Luna aceasta debutează cea de-a doua ediție a Fusion AIR, unicul proiect românesc de rezidențe artistice în institutele de cercetare. Inițiat de Asociația Qolony (Colonia pentru Artă și Știință), Fusion AIR își propune să ajute la promovarea incluziunii artiștilor în activitățile de inovare și cercetare oferind științei limbajul artei și să transforme informația științifică în parametri vizuali și auditivi, aducând concepte științifice abstracte la un nivel accesibil publicului larg, participând astfel la popularizarea științei.
„Fusion AIR, un proiect de pionierat pentru România, vorbește despre știință și cercetare în limbajul artei. Când l-am inițiat, ne-am propus să unim două domenii până acum disociate, într-un demers care să participe la construirea și stabilizarea unei infrastructuri colaborative apte să susțină, pe de-o parte, știința și cercetarea și, de cealaltă parte, arta și pe artiștii care se lasă inspirați de știință și folosesc tehnologia în lucrările lor. În România, domeniul Art & Science este încă unul de nișă, prea puțin vizibil în spațiul artistic și insuficient cunoscut în cel științific”, a spus Mihaela Ghiță, inițiatoarea proiectului și cofondatoare a Asociației Qolony – Colonia pentru Artă și Știință.
Ediția din acest an reunește patru artiști cu abordări și practici artistice distincte și patru institute de cercetare. La capătul perioadei de rezidență și al discuțiilor creative cu cercetătorii, artiștii vor crea câte o lucrare pe care o vor prezenta publicului în cadrul unei expoziții-eveniment în cursul lunii iunie a acestui an.
Conceptul curatorial al proiectului este „Structuri convertibile”, lansat de curatoarea evenimentului, Olivia Nițiș, și propune includerea unei arhive a proceselor de lucru și a unui un glosar de termeni, pentru o mai bună mediere a relației dintre public și conținutul expozițional.
Pe 16, 17, 18 și 19 martie, începând cu ora 19.00, vor avea loc prezentările temelor de cercetare din acest an, ocazie cu care publicul va putea cunoaște mai bine echipele de artiști și cercetători.
La Fusion AIR 2021, Ciprian Ciuclea, un artist vizual preocupat de interpretarea realității mediate de tehnologie, va lucra cu cercetătoarea Dr. Gina Isar, de la Institutul de Științe Spațiale, specialistă în Astrofizică cu o experiență de 17 ani. Demersul lor se va concretiza într-o instalație multimedia legată de reprezentarea materiei invizibile, a particulelor de energie înaltă provenite de la supernove care pătrund și interacționează cu atmosfera terestră.
Aura Bălănescu a studiat sculptura, dar este interesată de sculptura imaterială și a dezvoltat o teorie conform căreia percepția mediată de tehnologie generează o a treia stare a minții. Ea va colabora cu Dr. Elena Badea de la la Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Textile și Pielărie, cercetător chimist, un nume important în lista specialiștilor preocupați de studiul aspectelor materiale ale documentelor vechi, pentru realizarea unei instalații imersive ce folosește secretele tehnicii de utilizare a colagenului din manuscrisele vechi.
La ediția din acest an a Fusion AIR, bioartista Floriama Cândea va lucra cu Dr. Ionuț Enculescu, directorul Institutului Național pentru Fizica Materialelor-Măgurele, fizician, specializat în fizica materiei condensate. Cercetarea celor doi presupune creșterea celulelor vii pe suport organic sau anorganic, rezultând un sistem care poate funcționa ca un mușchi artificial.
Peter Gate, antropolog și creator de muzică electronică, va colabora cu Dr. Marian Zamfirescu, directorul Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Laserilor Plasmei și Radiațiilor, un cercetător cu o bogată experiență în fizica laserilor, optică și spectroscopie. În acest proiect își propun să expună celule vii la diferite frecvențe și să înregistreze sub formă de sunete răspunsul acestora.
De-a lungul celor patru luni de desfășurare a proiectului publicul va fi în permanență la curent cu evoluția celor patru demersuri artistice pe pagina de Facebook Qolony.
Fusion AIR este un proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN).
Qolony – Colonia pentru artă și știință este o asociație fondată în 2019 care desfășoară programe de cercetare și producție, ajutând la promovarea artei aflate la intersecția cu știința: rezidențe artistice, prezentări, dezbateri, workshop-uri, expoziții care deschid dialoguri între artiști și oameni de știință din institutele de cercetare, la nivel național și internațional. Echipa Qolony este formată din Mihaela Ghiță, inițiatoarea proiectului FUSION AIR, artistele vizuale Floriama Cândea și Sabina Suru, alături de Andrei Tudose, managerul proiectului.
Institutul de Științe Spațiale (ISS) desfășoară activități de cercetare fundamentală și tehnologică în domeniile fizicii spațiale și cele conexe, pe baza experienței acumulate și a colaborărilor internaționale. Principalele direcții de cercetare-dezvoltare sunt: Fizică Teoretică și Fizică Matematică, Fizica Energiilor Înalte și Astrofizică, Fizica Astroparticulelor și Cosmologie, Tehnologie spațială și hardware pentru misiuni spațiale sau segmente la sol și procesarea datelor provenite de la sateliți, Experimente, analiză de date și cercetări asupra plasmei spațiale, Microgravitație, Dinamică Spațială și Nanosateliți, Computing pentru aplicații și cercetări spațiale sau terestre și Aplicații ale tehnologiilor spațiale și de telecomunicații.
Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Textile și Pielărie București (INCDTP) promovează și dezvoltă activități de cercetare aplicativă multidisciplinară în domeniul industriei textile-confecții și pielărie-încălțăminte-bunuri de consum din cauciuc, pentru agenții economici din sector și pentru alte diverse domenii conexe și cercetări multidisciplinare în domeniul științei patrimoniului dedicate materialelor organice. Este singurul institut național de cercetare-dezvoltare pentru aceste domenii industriale din România.
Institutul Național pentru Fizica Materialelor (IFIM) funcționează ca un Centru de Excelență pentru cercetări fundamentale și aplicate în domeniul fizicii materialelor. IFIM urmează patru direcții majore: Materiale pentru industria de înaltă tehnologie – electronică, comunicaţii şi tehnologia informaţiei, Materiale pentru producerea stocarea şi economisirea energiei, Materiale şi dispozitive pentru industria medicală şi farmaceutică, ştiinţele vieţii, agricultură şi biotehnologii și Materiale pentru aplicaţii în medii deosebite/extreme, materiale ultradure, materiale care să suplinească materiile prime rare.
Institutul Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației (INFLPR) desfăşoară activităţi de cercetare fundamentală şi aplicativă în domeniul laserilor, interacţiei luminii cu materia, plasmei şi acceleratoarelor de electroni.
Aplicaţiile care rezultă din aceste cercetări sunt dezvoltate în parteneriat atât cu institute de cercetare, în cadrul programului naţional de cercetare, cât şi cu parteneri industriali. Principalele arii de cercetare ale INFLPR sunt: Laseri de mare putere şi aplicaţii, Bio/nano fotonică şi nanomateriale și Plasmă de fuziune şi tehnologii bazate pe plasmă.
PARTENERI: Muzeul Național de Artă Contemporană, SAC – Spațiul de Artă Contemporană, Institutul Francez din România, CESI – Centrul de Excelență în Studiul Imaginii, Scientifica