Curtea Constituţională va pronunţa, abia pe data de 19 aprilie, verdictul în legătură cu încălcarea sau nu a legii şi a Constituţiei de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la modul în care nu a constituit completuri de 3 judecători specializate pentru a judeca dosare de corupţie. Acest anunţ creşte miza luptei politice la maximum. Calendarul acţiunilor la vedere sau chiar subterane este foarte strâns, până în 26 mai 2019, când vor avea loc atât alegerile europarlamentare, cât şi referendumul organizat de Klaus Iohannis, astfel încât este de aşteptat ca, în cursul săptămânii viitoare, să asistăm la răsturnări de situaţii cu totul spectaculoase pe scena politică, principalii actori fiind, însă, instanţele de judecată.
Succesiunea evenimentelor pre-campanie configurează un plan bine pus la punct, menit să tranşeze, chiar dinaintea scrutinului pentru alegerile europarlamentare, ce se va întâmpla pe 26 mai, dar, mai ales, ce se va întâmpla la alegerile prezidenţiale de la sfârşitul acestui an.
Pentru a înţelege mai bine ce miză uriaşă este în joc, pornim din data de 8 aprilie, când completul de 5 judecători de la ÎCCJ ar fi trebuit să pronunţe soluţia definitivă în apel, în dosarul în care preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a fost achitat, anul trecut, pentru acuzaţiile aduse de DNA, de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului. Procurorii nu sunt mulţumiţi cu achitarea şi cer instanţei de apel condamnarea liderului ALDE la trei ani de închisoare cu executare. Completul a decis, însă, să amâne pronunţarea pentru data de 22 aprilie. Foarte important, având în vedere evenimentele ce se prefigurează a se întâmpla până atunci.
Iar, tot în data de 8 aprilie, Grupul Parlamentar al PNL de la Camera Deputaţilor s-a trezit să atace la Curtea Constituţională articolul din Regulamentul Camerei Deputaţilor care prevede că preşedintele poate delega unuia dintre vicepreşedinţi toate prerogativele funcţiei, inclusiv atributul de a sesiza CCR cu existenţa unui conflict juridic de natură constituţională. Asta, în condiţiile în care, la sfârşitul lunii trecute, preşedintele delegat al Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, a sesizat CCR în legătură cu situaţia completurilor specializate de la ÎCCJ.
Debutul campaniei electorale
Pe 10 aprilie, CCR s-a reunit pentru a dezbate asupra sesizării lui Florin Iordache, iar, la finalul audierilor, a decis să amâne pronunţarea pentru 11 aprilie, ora 10.00. Dimineaţă, PNL, prin vocea Ralucăi Turcan, a cerut judecătorilor de la CCR să nu pronunţe decizia până când nu soluţionează excepţia invocată pe data de 8 aprilie, legată de Regulamentul Camerei Deputaţilor. Ulterior, CCR a precizat că amână pronunţarea pentru data de 19 aprilie 2019. Amânarea are loc şi în contextul în care, tot pe 11 aprilie, Klaus Iohannis a demarat rundele de negocieri cu partidele parlamentare pe tema întrebărilor pe care urmează să le adreseze la referendumul “pe justiţie”, pe care intenţionează să-l organizeze în aceeaşi zi cu alegerile europarlamentare.
Ultimul termen în dosarul lui Dragnea, cu patru zile înainte de soluţie
Amânarea soluţiei CCR pe tema completurilor specializate de la ÎCCJ pentru 19 aprilie deschide un capitol al speculaţiilor cu privire la efectele acestei decizii. Pentru că, pe 15 aprilie are loc ultimul termen de judecată în apelul din dosarul în care Liviu Dragnea, preşedinte al PSD, a fost condamnat, anul trecut, de un complet a cărui legalitate trebuie stabilită de CCR, la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare. Avocaţii au fost anunţaţi că trebuie să depună concluzii scrise, deoarece instanţa urmează să rămână în pronunţare. Pronunţarea definitivă poate avea loc la un termen ulterior, tot săptămâna viitoare, până pe 19 aprilie, când CCR trebuie să se pronunţe asupra existenţei sau nu a conflictului juridic de natură constituţională. Iar, ca o coincidenţă, tot în 15 aprilie, la Strasbourg, are loc ultima şedinţă plenară a Parlamentului European, înainte de alegeri.
Iar succesiunea coincidenţelor cu miză politică majoră nu se opreşte aici. Pentru că, în următoarea zi lucrătoare, după ce CCR va pronunţa decizia, mai exact pe 22 aprilie, Înalta Curte va emite decizia definitivă în dosarul lui Călin Popescu Tăriceanu.
Ambii lideri ai Coaliţiei sunt vizaţi
Având în vedere acest şir lung de concidenţe în calendarul politico-juridic din perioada imediat următoare, putem asista la răsturnări de situaţie mai mult decât spectaculoase pe scena politică. Dacă ÎCCJ va pronunţa decizia definitivă în dosarul lui Liviu Dragnea, fără să aştepte data de 19 aprilie, ca să vadă ce va decide CCR, atunci soarta liderului PSD este mai mult decât previzibilă. În cazul unei condamnări, PSD va rămâne fără preşedinte chiar în debutul campanei electorale, Camera Deputaţilor va rămâne fără conducere, iar Coaliţia de guvernare va rămâne fără unul dintre co-preşedinţi. Plan râvnit, pe faţă, de adversarii actualei majorităţi, atât din zona politică, precum şi din alte zone obscure ale instituţiilor statului. Acelaşi lucru se poate întâmpla şi cu celălalt co-preşedinte al Coaliţiei, Călin Popescu Tăriceanu, întrucât, dacă din punctul de vedere al pobatoriului, la dosar nu există niciun element care să-l poată incrimina, realitatea juridică a demonstrat, în multe alte situaţii, că orice este posibil.
În cazul în care ÎCCJ va decide să îl achite pe liderul PSD, acest lucru ar echivala cu restartarea jocului politic, iar referendumul lui Klaus Iohannis devine ridicol. O achitare a lui Liviu Dragnea va prefigura, totodată, înfrângerea zdrobitoare a preşedintelui şi a partidelor de opoziţie în alegerile europarlamentare.
Decizia CCR poate răsturna jocul politic
Jocul poate fi restartat sau blocat şi de Curtea Constituţională. În cazul admiterii conflictului juridic, multe dosare de la ÎCCJ, printre care şi cel al lui Liviu Dragnea, se vor întoarce la rejudecare, în primă instanţă, la completuri specializate, aşa cum prevede Legea 78/2000, ignorată total de Înalta Curte până în prezent. Acest lucru echivalează cu anularea planului scoaterii din joc a liderului PSD anterior alegerilor prezidenţiale.
Deşi, teoretic, juriştii consultaţi de “Jurnalul” spun că este imposibil ca judecătorii Curţii Constituţionale să respingă existenţa unui conflict juridic de natură constituţională generat de nerespectarea de către ÎCCJ a prevederilor imperative ale articolului 29 din Legea nr. 78/2000, care impune obligativitatea tuturor instanţelor, fără excepţie, de a constitui completuri specializate care să judece, pe fond, dosarele de corupţie, practic este posibil ca sesizarea lui Florin Iordache să nu fie admisă, din raţiuni mai mult sau mai puţin politice. În acest caz, şansele liderului PSD de a anula decizia de condamnare primită la fond scad vertiginos, mai ales că, potrivit declaraţiei unuia dintre avocaţii din dosar, atitudinea completului care judecă în apel această cauză converge către menţinerea soluţiei din primă instanţă.
Calendarul Înaltei Curţi în privinţa lui Dragnea şi Tăriceanu se suprapune cu debutul campaniei pentru referendum şi alegerile europarlamentare. Şi toate, odată cu închiderea sesiunii actualului Parlament European