Deși lideri de la Riad sunt investitori importanți în platformele media de socializare online, procurorii saudiți cer pedeapsa cu moartea pentru Awad Al-Qarni, un proeminent profesor de drept în vârstă de 65 de ani, pentru presupuse infracțiuni, între care deținerea unui cont de Twitter și folosirea WhatsApp în vederea difuzării unor informații critice la adresa conducătorilor din regat, susțin documente judiciare citate de publicația „The Guardian”.
Arestarea lui Awad Al-Qarni, în septembrie 2017, a reprezentat începutul unei represiuni dure asupra disidenței locale, lansată de către Mohammed bin Salman, care tocmai fusese numit prinț moștenitor la vremea respectivă.
Ulterior, tânărul prinț, cunoscut și sub inițialele de MBS, a fost considerat de către serviciile de informații americane drept cel care a ordonat, în 2018, uciderea colaboratorului publicației „The Washington Post”, jurnalistul Jamal Khashoggi, chiar în consulatul saudit din Istanbul. Khashoggi era cunoscut drept un critic vocal al regimului de la Riad.
Acuzat de predici periculoase
Detaliile acuzațiilor aduse lui Al-Qarni au fost dezvăluite acum ziarului „The Guardian” de către fiul său, Nasser, care anul trecut a fugit din regat și trăiește în Marea Britanie, unde a solicitat azil politic. Potrivit lui Nasser, procurorii au cerut pedeapsa cu moartea în acest caz, dar instanța nu a pronunțat încă o hotărâre oficială.
Al-Qarni a fost prezentat în mass-media controlate de către Riad drept un predicator periculos, însă disidenții saudiți susțin că profesorul este un intelectual cunoscut și apreciat, cu un număr mare de adepți pe rețelele sociale, inclusiv două milioane de urmăritori pe Twitter.
Între acuzațiile aduse lui Al-Qarni figurează faptul că profesorului de drept a recunoscut utilizarea unui cont pe numele său (@awadalqarni) pe rețelele sociale, precum și folosirea acestuia „cu fiecare ocazie, în vederea exprimării opiniilor lui”.
Procurorii mai precizează că Al-Qarni „a admis” participarea sa la un chat pe WhatsApp, unde a fost acuzat de implicare în videoclipuri în care a lăudat organizația „Frăția Musulmană”. Utilizarea aparentă a Telegram de către Al-Qarni și crearea unui cont pe această rețea socială au fost, de asemenea, incluse între acuzații.
Represiune fără limite
Apărătorii drepturilor omului și disidenții saudiți care trăiesc în exil avertizează că autoritățile din regat au demarat o nouă campanie draconică de represiune contra persoanelor percepute ca fiind critice la adresa conducerii.
Anul trecut, Salma al-Shehab, o doctorandă din Leeds, mamă a doi copii, a primit o condamnare de 34 de ani, deoarece avea cont de Twitter și urmărea și retransmitea postările unor disidenți și activiști. O altă femeie, Noura al-Qahtani, a fost condamnată la 45 de ani de închisoare pentru că a folosit Twitter.
Documentele de urmărire penală arătate de Nasser Al-Qarni publicației „The Guardian” demonstrează însă că „utilizarea rețelelor sociale și a altor mijloace de comunicare a fost scoasă în afara legii în interiorul regatului, încă de la începutul domniei prințului Mohammed”, mai scrie ziarul britanic.
„Dacă nu ar fi atât de sinistru, ar fi o farsă”
Paradoxal, guvernul saudit și investitorii controlați de Riad și-au sporit recent participația financiară în platformele de rețele sociale din SUA, inclusiv Twitter și Facebook, și în companii de divertisment precum Disney.
Prințul Alwaleed bin Talal, un om de afaceri saudit, este al doilea cel mai mare investitor în Twitter, după preluarea platformei sociale de către Elon Musk. Investitorul a fost el însuși reținut timp de 83 de zile în timpul unei așa-numite „epurări anticorupție”, în 2017.
Prințul Alwaleed a recunoscut că a fost eliberat, după ce a ajuns la o „înțelegere” cu regatul, care a fost „confidențială și secretă între mine și guvern”, reamintește „The Guardian”.
„Fondul Public de Investiții”, fondul suveran de investiții al Arabiei Saudite, și-a majorat, la rândul său, participația la Facebook și Meta - compania care deține Facebook și WhatsApp.
Jeed Basyouni, șefa Departamentului de Sprijin pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord din cadrul grupului pentru drepturile omului „Reprieve”, susține că situația lui Al-Qarni se înscrie într-o tendință observată la cercetători și academicieni care se confruntă cu pedeapsa cu moartea, deoarece au postat pe Twitter și și-au exprimat opiniile.
Întrebată despre investițiile regatului în Facebook și Twitter, Basyouni a răspuns: „Dacă nu ar fi atât de sinistru, ar fi o farsă. Este în concordanță cu modul în care operează saudiții, sub conducerea acestui prinț moștenitor!”.
Regatul a încercat să proiecteze la nivel internațional o imagine de investiție în tehnologie, infrastructură modernă, sport și divertisment, a mai precizat Basyouni.
„În același timp, însă, acest lucru este pe deplin incompatibil cu toate cazurile la care asistăm, în care vorbim despre procurorul general – aflat la ordinele lui Mohammed bin Salman - care cere ca oamenii să fie uciși pentru opiniile lor, pentru tweet-uri, pentru conversații. Aceștia oameni nu sunt periculoși, nu îndeamnă la răsturnarea regimului!”, a adăugat ea, citată de ziarul britanic.
Tăcere de mormânt
În Statele Unite, companiile cu investiții saudite importante sau cu alte afaceri în Arabia Saudită nu au răspuns la întrebările publice despre tratamentul aplicat de Arabia Saudită disidenților sau încarcerarea utilizatorilor rețelelor sociale. Concomitent, regatul saudit nu a cedat solicitărilor administrației Biden de a-și îmbunătăți bilanțul în materie de drepturile omului.
Ahmed Almutairi - cunoscut și sub numele de Ahmed Aljbreen -, un saudit care a fost acuzat că nu s-a înregistrat ca agent străin atunci când ar fi luat parte la o conspirație din perioada 2014-2015, pentru a se infiltra în Twitter în numele guvernului saudit și a fura date confidențiale ale utilizatorilor, este considerat „fugar” de către FBI, după ce s-a sustras arestării în SUA.
Se crede că această breșă a dus la dezvăluirea identității a cel puțin unui utilizator Twitter, Abdulrahman al-Sadhan, care ar fi folosit un cont satiric pentru a ironiza guvernul de la Riad. Acesta a fost arestat și a dispărut, iar ulterior a fost condamnat la zeci de ani de închisoare.
Departe de a avea o activitate redusă, conturile de pe rețelele sociale ale lui Almutairi arată că acesta duce o viață activă în Riad, inclusiv prin postarea pe Snapchat a unei invitații și a unui permis VIP, săptămâna trecută, la o petrecere sponsorizată de Netflix în Parcul Internațional din capitala saudită, care a fost găzduită de Autoritatea Generală de Divertisment din Arabia Saudită.
Purtătorul de cuvânt al Netflix, Richard Siklos, nu a răspuns la solicitarea de a comenta în privința sponsorizării de către compania sa a unui eveniment în Riad, pe a cărui listă de invitați se afla un bărbat căutat de FBI. Directorul general al Netflix, Reed Hastings, a recunoscut, în 2020, că a fost de acord să cenzureze un episod al emisiunii de comedie „Patriot Act” cu Hasan Minhaj, care includea critici la adresa Arabiei Saudite pentru uciderea jurnalistului Jamal Khashoggi, în schimbul permisiunii oferite de saudiți pentru difuzarea de conținut explicit în regat.
„Este mai mult decât detestabil faptul că un profesor de drept, proeminent, se confruntă cu pedeapsa cu moartea deoarece a folosit Twitter, în timp ce un fugar FBI, căutat pentru infiltrarea în sediul Twitter, primește o invitație VIP sponsorizată de Netflix pentru a participa la un eveniment al guvernului saudit!”, declară Khalid Aljabri, care trăiește în exil și al cărui tată a fost ofițer de informații saudit, iar fratele și sora sa sunt deținuți în regat.
Disidenții saudiți din SUA au aflat, de asemenea, că Ibrahim Alhussayen - un saudit care a trăit în America și a pledat vinovat deoarece a mințit autoritățile, după ce procurorii au afirmat că a hărțuit și amenințat persoane din SUA și Canada - a fost deportat înapoi în Arabia Saudită, în urma executării unei pedepse scurte.
Una dintre victimele lui Alhussayen a postat săptămâna trecută că un cont aparținând hărțuitorului a încercat să o contacteze, după ce acesta a fost eliberat din închisoare. Departamentul de Justiție al SUA nu a răspuns la o solicitare de comentariu pe această temă, formulată de „The Guardian”.
De altfel, și autoritățile de la Riad, dar și cele de la Washington au păstrat tăcerea pe marginea acestor subiecte, dând pentru a mia oară impresia că interesele comune în domeniul petrolier și în cel al armamentului sunt mai presus de orice.