Oricum, legea nu putea fi atacată pentru neconstituționalitate decât printr-un artificiu care a fost găsit de Avocatul Poporului: motivul - că „nu a văzut sursa de finanțare” pentru majorările care ar trebui să se facă. Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD) anunțase, chiar înainte de votul Senatului, că s-ar putea întâmpla ceva care va bloca promulgarea acestei legi, fiind previzibilă intenția de a nu se majora veniturile militarilor rezerviști. SCMD spune că aceasta a fost de la început intenția politicienilor, iar proiectul de lege nu a fost decât un joc electoral.
Acțiunea Avocatului Poporului de a ataca la CCR proiectul de lege pentru indexarea pensiilor militare (care a fost votat de ambele camere ale Parlamentului) a confirmat predicțiile rezerviștilor de la SCMD pe care Jurnalul le-a anunțat înainte de votul din Senat.
Motivarea AP pentru trimiterea legii la CCR a fost „nu are informații privind impactul bugetar”. Avocatul Poporului susține că actul normativ adoptat de Parlament încalcă mai multe prevederi constituţionale, printre care aprobarea cheltuielilor bugetare fără stabilirea sursei de finanţare şi nerespectarea egalităţii în drepturi, deoarece legea nu se aplică pensionarilor militari care ocupă funcţii în Executiv.
O altă problemă sesizată de Avocatul Poporului este impactul lunar generat de actualizarea soldei de grad, estimat la aproximativ 130 de milioane de lei, în timp ce impactul general de actualizare a soldei de funcţie e de aproximativ 240 de milioane de lei, ceea ce duce la un impact bugetar lunar de aproximativ 370 de milioane de lei – cheltuială care nu a fost previzionată în bugetul de stat, „ceea ce denotă lipsa cooperării loiale între Parlament şi Guvern”.
Scopul ar fi doar să se tragă de timp
Președintele SCMD a declarat, pentru Jurnalul, că acțiunea Avocatului Poporului este ilegală, dar a reușit să blocheze promulgarea - așa cum se aștepta -, astfel încât promulgarea să vină după 17 decembrie (data la care va veni răspunsul de la CCR). În acest fel, promulgarea va fi decisă de viitorul președinte al României, după alegeri, iar legea s-ar aplica doar după 1 ianuarie 2025, când ar interveni o nouă problemă, anume înghețarea pensiilor și a salariilor.
„Avocatul Poporului a atacat un proiect care a fost votat în Camera Deputaților, dar Legea 559/2024 a fost votată și de Senat, mergând spre promulgare. În proiect erau precizate și sursele de finanțare, care sunt bugetele ministerelor noastre. Guvernul a dat legea Parlamentului, pentru că este campanie electorală, iar Parlamentul a trimis-o la promulgare. S-a dorit să fim împinși pentru anul viitor, pentru că se vor îngheța salariile și pensiile. Va fi aceeași situație ca în cazul altor legi care s-au promulgat, dar nu s-au aplicat. Cu această ocazie, Curtea Constituțională se va pronunța pe 17 decembrie, iar promulgarea va ajunge la viitorul președinte al României. Ceea ce a făcut Avocatul Poporului este ilegal, pentru că doamna Renate Weber a semnat în timp ce era în concediu și cu mandatul expirat, dar nici măcar nu a atacat legea votată de Senat”, a declarat, pentru Jurnalul, Mircea Dogaru, președintele SCMD.
Bugetele nu afectează Casa Națională de Pensii
Astfel, legea ar putea să nu fie promulgată de viitorul președinte al României, iar acest aspect nu ar mai afecta campania electorală, fiind după 17 decembrie. Chiar dacă va fi promulgată după 17 decembrie, rezerviștii spun că e o capcană pentru ei, având în vedere faptul că se vor îngheța toate pensiile în 2025.
„Veți vedea că după Legea bugetului vom fi anunțați că totul se prorogă. Totul s-a făcut ca să treacă alegerile. Ei s-au prefăcut că fac legea, noi ne-am prefăcut că îi credem. Ceea ce am dorit noi a fost o lege coerentă, pe care să o cerem să fie aplicată, nu o lege cu zeci de ordonanțe de urgență. Problema bugetului este falsă, pentru că noi contribuim la casele noastre de asigurări. Fiecare contribuie la bugetul lui de asigurări sociale”, a mai spus Dogaru.
Calcule diferite, în funcție de instituție
Legea 559 corectează inechitățile din sistemul de pensii militare și oferă un sprijin meritat veteranilor și rezerviștilor din domeniul apărării și siguranței naționale, majorările urmând să fie plătite din bugetele ministerelor din sistemul de Apărare.
Guvernul a estimat impactul bugetar pentru majorări la 4,4 miliarde de lei, dar calculele făcute de Ministerul de Finanțe arată un impact de 6,9 miliarde de lei, deși același minister spune că nu deține informații în legătură cu numărul de beneficiari și cuantumul majorărilor de pensie militară rezultate în urma aplicării prevederilor acestui proiect de lege.
Tot Ministerul Finanțelor a precizat că aceste date ar putea fi comunicate de instituțiile care asigură plata pensiilor militare, respectiv Ministerul Apărării Naționale (MApN), Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și Serviciul Român de Informații (SRI) – toate acestea având bugete proprii din care ar trebui să se plătească pensiile militarilor, fără a afecta bugetul de pensii civile de stat.
Tocmai de aceea, militarii rezerviști spun că acțiunea Avocatului Poporului nu are, de fapt, decât rolul de a duce promulgarea după alegeri și aplicarea legii după 1 ianuarie 2025, pentru a interveni prorogarea. Singurul câștig, cel puțin pe termen scurt, ar fi existența noii legi pentru care sindicatele să se zbată în continuare să obțină aplicarea, în următorii ani.
Se fac pregătiri pentru noul protest
SCMD cheamă sindicatele la un nou protest, pe 29 noiembrie, chiar înainte de alegerile parlamentare și prezidențiale. Este chemată toată societatea civilă, în special militari, polițiști și sindicate.
Acțiunile de protest organizate de SCMD anul acesta au început cu mitingurile din 9 mai și 7 iunie a.c., urmate de negocierile cu Guvernul. Sindicatele au continuat cu pichetările sediilor PNL și PSD, în august și septembrie, la care au participat SCMD, SNPPC, FSANP și cinci asociații - ROMIL, ANCMRR-MApN, ANCMRR-MAI, AORR și LAPDM.
„Unitatea în acțiune a Societății Civile, inițiată de FSTFR și SCMD, pe 27 septembrie – prin mitingul de la Ministerul Muncii a fost exemplar ilustrată de mitingul din 25 octombrie. Pentru toată lumea, consecința a fost promisiunea făcută de premier celor două delegații, că solicitările lor vor fi rezolvate în două săptămâni. S-a concretizat, pentru rezerviști, prin trecerea în procedura de urgență a Proiectului legislativ Legea 559/2024, în Camera Deputaților și Senat”, explică președintele SCMD.