Se renunţă la „ajustorul fiscal”, care se înlocuieşte cu „impozitul minim pe cifra de afaceri” a companiilor mari şi a băncilor, conform unui proiect de lege văzut de ZF. Este una dintre principalele modificări fiscale din noul document de lucru al coaliţiei, care acum cuprinde şi economiile la buget.
Pachetul fiscal-bugetar, care are 110 pagini, nu mai este împărţit în două ordonanţe de urgenţă (OUG), ci este vorba de un proiect de lege care ar urma să treacă în Parlament, cel mai probabil prin angajarea răspunderii guvernului, pentru simplificarea procesului legislativ, astfel încât să intre în vigoare cât mai repede. Cu toate acestea, măsurile vin pentru că este nevoie de acoperirea cheltuielilor bugetare, or de derapajul bugetar se ştie din aprilie.
Documentul începe cu obiectivele vizate de lege şi este scoasă în prim-plan restructurarea facilităţilor fiscale: „Restructurarea facilităţilor fiscale mai ales a acelor categorii de facilităţi fiscale care şi-au atins obiectivele, cu o perioadă de implementare care le-a asigurat sprijin pentru plătitorii de impozite şi taxe în calitate de beneficiari iar menţinerea acestora nu se mai justifică în perioade de deficit bugetar excesiv”
De asemenea, autorii documentului enumeră mai multe principii care stau la baza documentului, printre ele fiind „principiul bunei gestionări a resurselor fiscale” sau Principiul descentralizării şi a reorganizării regionale a serviciilor publice.
Nu este clar dacă acesta este noul document cu care guvernul va merge la Comisia Europeană pentru a negocia un deficit bugetar mai mare, fără să atragă sancţiuni pentru depăşirea ţintelor asumate. Guvernul a mers iniţial cu un pachet de măsuri care ar fi însumat economii şi venituri suplimentare de 2,5% din PIB, dar Comisia Europeană a spus că este nevoie de mai mult, deşi este gata să mai relaxeze ţinta de deficit bugetar de 4,4% din PIB de anul acesta.
Documentul care conţine peste 200 de măsuri de creşteri de taxe, taxe noi sau economii la buget nu este asumat public de coaliţia de guvernare, dar cele mai multe principii sau chiar măsuri concrete au fost menţionate de conducerea coaliţiei.
Modificări fiscale:
► Impozit minim pe cifra de afaceri – companiile cu afaceri mai mari de 50 mil. euro vor plăti impozitul minim pe cifra de afaceri, în cazul în care impozitul pe profit ar fi mai mic decât valoarea impozitului minim pe cifra de afaceri;
► Impozit pe cifra de afaceri pentru bănci – cifra de afaceri a băncilor se calculează ca veniturile din dobânzi şi impozitul este de 1%.
► Cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor sunt:
a) 1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depăşesc 60.000 euro;
b) 3%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri peste 60.000 euro sau care desfăşoară activităţi în producţie de software, restaurante, catering, baruri, stomatologie etc.
► Scutirea de impozit pe venit se aplică la un singur angajator/plătitor, pentru veniturile brute lunare de până la 10.000 lei inclusiv obţinute din salarii şi asimilate salariilor realizate de persoana fizică. Partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu beneficiază de facilităţi fiscale.
► Se elimină scutirea la plata contribuţiilor sociale de sănătate pentru angajaţii din construcţii şi scutirea la plata contribuţiilor sociale de sănătate pentru angajaţii din sectorul agricol şi din industria alimentară;
► Creşte TVA de la 5% la 9% pentru serviciile constând în permiterea accesului la parcuri de distracţii şi parcuri recreative, livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale (maximum 120 mp.), inclusiv a terenului pe care sunt construite, livrarea de energie termică, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă, cu emisii scăzute; livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, cu excepţia protezelor dentare scutite de taxă.
► Impozit de 5% pe tranzacţiile imobiliare cu clădiri rezidenţiale. Se calculează, la prima vânzare, prin aplicarea unei cote de 5% asupra preţului de vânzare al fiecărei clădiri rezidenţiale vândute, din care se scade valoarea de 600.000 lei, fără a lua în considerare taxa pe valoarea adăugată aferentă.
► Impozit special de 0,3% pentru locuinţe de peste 500.000 de euro şi maşini de peste 75.000 de euro.
Măsuri pentru încetinirea cheltuielilor:
► Numărul total al posturilor de demnitate publică efectiv ocupate aferente funcţiilor de secretari de stat, consilieri de stat, subsecretari de stat, vicepreşedinţi şi a funcţiilor asimilate acestora se reduce până cel târziu la data de 1 ianuarie 2024 cu minimum 25%;
► Numărul de posturi de consilieri din cadrul cabinetului cancelariei precum şi numărul de posturi din cadrul autorităţilor publice de interes local se reduc cu 50% din totalul numărului de posturi aprobate până cel târziu la data de 1 noiembrie 2023;
► Numărul de posturi vacante, neocupate, fără personal încadrat, din statele de funcţii aprobate potrivit legii la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se desfiinţează;
► Personalul cu funcţii de conducere eliberat din funcţia de conducere deţinută ca urmare a reorganizării activităţii beneficiază de drepturile prevăzute de lege. Acesta are dreptul de a ocupa o funcţie publică de conducere vacantă de acelaşi nivel sau o funcţie publică de conducere de nivel ierarhic inferior vacantă, pentru care îndeplineşte condiţiile de ocupare; instituţiile publice publice acordă, anual, vouchere de vacanţă în cuantum de 1.600 lei, în perioada 1 ianuarie 2024 -31 decembrie 2026, personalului ale căror salarii lunare de încadrare sunt de pană la 14.000 lei.
► Pentru condiţii periculoase sau vătămătoare, sporul nu poate fi mai mare de 15% din salariul de bază şi nu mai mult de 1.500 lei brut lunar, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective;
► Cheltuielile lunare cu abonamentul de telefonie mobilă decontat din fonduri publice sunt de maximum 25 lei/lună/aparat de telefonie mobilă;
► Până la data de 1 ianuarie 2024 direcţiile de sănătate publică (DSP), sanitar-veterinare, judeţene şcolare etc. se reorganizează la nivel de direcţii regionale în cadrul fiecărei regiuni şi cu structuri teritoriale fără personalitate juridică la nivel judeţean. Numărul consilierilor din cabinetele preşedinţilor consiliilor de administraţie, preşedinţilor, vicepreşedinţilor, directorilor generali, directorilor generali adjuncţi precum şi din alte cabinete ale conducătorilor de la nivelul operatorilor economici se reduce cu 50% din numărul de posturi aprobate.
(sursa: Mediafax)